Inovator cum îl ştim, preşedintele Băsescu, politician care are impresia că toate planetele se învârt în jurul lui, are, pentru uz propriu şi minimalizarea contestatarilor, o altă definiţie a democraţiei. A rostit-o, jumătate sentenţios, jumătate ghiduş, în discursul (televizat, duminică seară) pe tema recalculării pensiilor militare. Democraţia lui se bazează
Papornita cu intelepciuni
Reforma statului, pe aripile vântului
După ce a gâtuit din faşă activitatea infracţională a interlopilor şi, pe alocuri, a maneliştilor aferenţi (care i-au fost alături în campania electorală doar fiindcă le-a plăcut planul de reformare a statului pe care l-a schiţat odinioară împreună cu Vântu), a decapitat cooperativa băieţilor deştepţi din energie, a salvat Poşta
Jucătorul şi mitraliera lui de buzunar
Nici un tiran nu-i veşnic ca vântul
Poporul suveran poate să răsufle mulţumit. Mogulul eolian a fost umflat. Dar nu pentru devalizarea FNI, cum îşi închipuie naivii care râgâie a mici şi satisfacţie în fotoliile matlasate, fiindcă aprigele autorităţi ale statului n-au fost în stare să-l găsească acolo vinovat pe bază de semnături. Sorin Ovidiu Vântu,
România pitorească cinsteşte falimentul
Presupune-te prin absurd a fi, cititorule, un om aterizat ieri în România, din alt spaţiu geografic, cuprins de un mare interes pentru evoluţia politico-economică-socială a zonei(...)N-ai văzut până acum, pe nicăieri unde te-a dus pasărea cu aripi de oţel, oameni sărbătorind falimentul naţional în piaţă, dar ai descoperit fanta de
Ce isteaţă păreai, tu, dacă nu erai toantă
Multă vreme am suspectat-o de inteligenţă primară neşlefuită (nu şi de educaţie, har Domnului!) pe Elena Udrea. Am greşit, am fost un dobitoc. Ultimele zile mi-au întărit, cu vârf şi îndesat, ceea ce începuse să mi se contureze în creierii capului. Multiministra preferată a preşedintelui, pe care o bănuiam de
Leprele conduc la pauza meciului politic
Gaşca lui Băsescu şi-a luat măsuri de precauţie şi a jucat piesa proastă a puterii disperate că ar putea deveni opoziţie. Aşa că şi-a permis să provoace şi să încurajeze controlat aşa-zise atitudini disidente de televizor, gen Oajdea sau Teo. Primul era oricum pierdere planificată, a doua şi-a spălat (pentru
Şobolanul, parvenita şi vagabondul
O seară cu Boureanu, Hoară şi Urban
Scriu aceste rânduri fiindcă, în primul rând, mă enervează îngrozitor linşajul mediatic unidirecţional al colegei mele. Femeia asta, incredibil de puternică şi ambiţioasă, care a făcut nişte eforturi uriaşe de natură psihică pentru a trece peste o cruntă dramă de familie, e lovită din toate părţile fără pic de recurs.