Acum doi ani, pedeliştii urlau ca apucaţii, îndemnaţi de presiunea pusă pe ei de Jucător, că vor uninominal pur, de tip câştigătorul ia totul. Şi-l dădeau exemplu pe Crin, ales de pe locul doi în colegiu, ca beneficiar de lege strâmbă. Tot atunci, Crin şi ai lui susţineau că intenţia
Polemici Politice
Activitate publică, aşteptări private
Revoluţia ia o scurtă pauză. Publicitate
Marş în Herăstrău la şpriţ, loazelor!
Ştiaţi de ce-i nevoie de privatizarea companiilor energetice? Ştiaţi câtă nevoie de modernizare au pompele Trangaz? Ştiaţi cum stă treaba cu influenţa masei salariale asupra deficitelor? Ştiaţi câtă emoţie-i la Vila Lac în aşteptarea scrutinului prezidenţial din Franţa? Evident că habar n-aveaţi, ingnoranţilor! Noroc că a ieşit în direct, duminică, la
Lista lui Ponta şi apocalipsa preventivă
Oficializarea propunerilor useliste din prezumtivul nou Cabinet Ponta m-a prins în străinătate. N-am avut nici timp, nici prea mult chef să-mi stric cele câteva zile de odihnă pentru a comenta. O fac acum. La prima citire, impresia generală e proastă. Deşi înţeleg raţiunile de provizorat până la alegerile generale, senzaţia
Singura cenzură bună e aia din moţiune
LATE UPDATE: Imaturul care bea banii pensionarilor la Dubai, copilotul care sfidează săracii de la Monte Carlo, iresponsabilul care şi-a luat bonă filipineză este noul premier desemnat. Vizionarul presedinte al Romaniei n-a mai tinut cont de jignirile anterioare, de umorile Elenei Udrea la adresa "procurorului ceausist" sau de spaimele Robertei Anastase c-o
Drama existenţială a Robertei
Roberta e pur şi simplu terifiată. O caută ninjalăii filipinezi tocmiţi, pe mâna bonei, de Victor. Ca s-o ucidă mortal şi definitiv, doar nu să fumeze împreună-n WC. Apelul ei disperat către ţară n-a fost receptat cum trebuie, lumea o ironizează la mişto pe nedrept. De-atunci stă ascunsă-n dressingul de la
Campania cămăşilor legate la spate
Iminenţa votului la moţiunea de cenzură şi apropierea declanşării campaniei electorale au transformat viaţa politică într-un balamuc; deocamdată, fără acte, dar nu suntem deloc departe de necesitatea unor apeluri la 112. Nu că înainte ar fi fost ea aşezată întru normalitate, dar acum scelerarea pare generală (...) E abia primăvara unui
Noroc să ai. Aer tare pe Calea Victoriei…
Îţi forţezi norocul. Întâi dai de-a dura cu paralele prin teritoriu, să hrăneşti clientela pedelisto-uneperistă-udemeristă. Dar începi să puţi. Îl dai afară pe uşă pe Blejnar şi-ţi intră înapoi pe geam. Râde lumea de tine. Ai nevoie urgent de lustru şi parfum. Te duci rapid la spălătoria nonstop "Turcescu &
Sluj la Comisarul Marelui Licurici
Din anul 2005 încoace, tupeul ambasadorilor americani la Bucureşti a înregistrat un crescendo continuu şi ameţitor. Apogeul l-a atins Mark Gitenstein. Omul are - într-o ţară, totuşi, străină şi constituţional independentă - aerul guvernatorului unui stat vasal. În toate ieşirile sale publice, trasează directive: cine-i bun de procuror general şi