Eliberat condiționat de la brutărie pe caz de boală, Vîntu s-a luat în serios. Scrie, o arde hotărât pe facebook, dă interviuri. Cel mai interesant e că, deși nici unui om întreg la cap nu i-ar fi trecut o asemenea grozăvie prin minte, SOV s-a apucat (și el) de reformat
Tag: fni
Când pseudonimul are cur în loc de față
Nişte file de poliţie politică. Va urma…
E distractiv cum principalii beneficiari de stenograme din regimul Băsescu se indignează că, atunci când eroii convorbirilor sunt chiar finanţatorii lor (Băsescu, Udrea, Blejnar & co), au fost date publicităţii stenograme fără relevanţă în cauză. Lucru pe care eu, angajatul mogulului rău, l-am remarcat primul, aseară, în direct pe A
Fondatorul Hotnews, înainte să fugă din ţară cu banii fraierilor: “Banii s-au terminat şi democraţia odată cu ei”
Motto: "Mă condamn. Nu sunt cu nimic mai breaz decat ceilalţi. Nu m-am implicat ţn viata publică, nu m-am implicat în politică, dar am criticat sistemul de pe margine. Această greşeală o facem cu toţii. Ar trebui să ne schimbam mentalitatea" (Cristian Sima, fondator Hotnews) Cică fondatorul Hotnews, portalul portocaliu anticorupţie
Fostul asociat al lui SOV se simte rănit
Amanta lui Emil Boc e de notorietate?
Faimosul avocat de dreapta îmbogăţit din contractele cu statul asistenţial Valeriu Stoica, a declarat astăzi, în faţa instanţei, că Emil Boc, clientul său, a folosit cu voluptate libertatea de expresie, garantată de Constituţie, când a declarat că Sorin Vîntu a furat banii de la FNI şi organiza lovituri de stat.
Vîntule, pot să-ţi zic, simplu, Temeşan?
Cam o dată la juma' de an, periculozitatea socială a lui Vîntu pentru stabilitatea regimului politic creşte exponenţial şi-l bagă ăştia la loc cu răcoare. Dacă l-a mâncat în cur ca pe maimuţe să rupă-n două Realitatea TV, şi-au adus brusc aminte de Petromservice. Grăsuţul a devenit pentru Băsescu ceea
Cumătru’ lu’ Prince Paul e un om mic
Pe toată perioada desfăşurării jubileului Regelui Mihai, Traian Băsescu n-a reuşit să schimbe agenda publică şi să-şi impună subiectele proprii cu toţi acoperiţii lui din presă şi din societatea (poreclită) civilă scoşi la treabă să scrie/vorbească aceleaşi lucruri după dictare sau cu repunerea pe tapet a veşnicei probleme a tablourilor
Detaşaţi, unelte, monede de schimb…
Ţara pixelului albastru, a lui “şi ce dacă”
În ţările cu apă caldă curentă la robinet, unde jurnaliştii mai citesc şi altceva decât pe ei înşişi, comunicarea instituţională se face prin biroul de presă şi/sau direct de către purtătorul de cuvânt. Orice informaţie destinată publicităţii se trimite către media sub forma unui răspuns oficial la întrebarea primită sau