Esti aici:
Prima pagină > Blog > Ce-mi provoaca scarba > Povești transatlantice despre fisc și averi

Povești transatlantice despre fisc și averi

1. După ce serviciile secrete au dat iama-n telefoanele de la Associated Press, marea legendă a integrității strigate, IRS, temutul Fisc american, trece printr-un scandal de proporții. Șeful instituției a demisionat ca urmare a faptului că a fost devoalat caracterul politic al controalelor efectuate. Iar noi, colonia, ar trebui – nu-i așa? – să credem că ai noștri, ca brazii, vin grămadă dintr-un acut simț al datoriei. Că ne ascultă/stochează convorbirile să nu cumva să fim pe mână cu Bin Laden și că jepcile lui Blejnar (inclusiv cele la adresa trusturilor de presă) au fost determinate de nestăvilita lui dorință de a crește încasările bugetare.

http://www.youtube.com/watch?v=BVemsuR1ASU

2. Oameni care scriu mai mult decât citesc o ard moralizator pe tema confiscării averilor nejustificate contabil. Şi stau cu America-n gură. Locul făgăduinţei, unde a existat un moment al adevărului (ceva gen Liga lu’ Mitică pe tema blaturilor) în care toţi banii proveniţi din contrabandă şi alte fărădelegi au fost declaraţi albi şi curaţi. În măsura în care sfertodocţii cu nejustificate pretenţii intelectuale şi-ar fi stricat ochii pe cărţi (hai, pe ziare), ar fi aflat şi de unde provine baza averilor de miliarde ale marilor familii de business… (integral, aici)

Comentarii

comentarii

Similar Posts

9 thoughts on “Povești transatlantice despre fisc și averi

  1. E o vorbă din popor, pe cât de simplă, pe atât de adevărată şi care sună cam aşa: ‘Nu mă interesează cum ai produs miliardele pe care le deţii momentan, însă spune-mi te rog cum ai făcut primul milion’… Cam despre asta ar fi vorba. Difrenta majoră dintre săraci şi bogaţi, pe lângă oportunităţi, şansa de a face parte dintr-o anumită familie, dintr-un anumit grup, sau de fructificare a unei anumite conjuncturi apărute la un moment dat, mi se pare că este dată de felul, deseori fraudulos, în care majoritatea covârşitoare a bogaţilor, au pornit la drum, în ce priveşte viaţa lor de businessmani. Şi eu aş ajunge miliardar, sau măcar sutimilionar, dacă aş avea un prim milion de coco primit moca, sau obţinut pe naşpa… 😉

    În legătură cu bucăţica video de 2:38 min. pe care ai alăturat-o, am oprit-o după fix 2.5 sec., pentru că propoziţia simplă ‘Pe Blejnar nu-l cunosc’, spusă de Băsescu, reprezintă o insultă la adresa inteligenţei mele… Cu toate că dacă stau şi analizez mai bine, Băsescu s-ar putea să nu mintă, atâta timp cât în interiorul afirmaţiei sale sunt incluse mai multe variante, pe care le evită prin omisiune. Aşa cum a făcut şi în cazul palmei date acelui copil. Faptul că nu i-a dat cu pumnul în plex sau în mufă, nu exclude o palmă aplicată-n meclă. Aşa şi în cazul ăsta… Poate că nu-l cunoaşte pe Blejnar în sensul Biblic, în care o cunoaşte pe doamna Maria (plus alte doamne, în legătură cu care putem doar să speculăm… 😉 cât timp dumnealui îi plac atât turismul, cât şi dezvoltarea…), ceea ce înseamnă că nu a minţit când a spus ‘Pe Blejnar nu-l cunosc’, ci doar a omis să precizeze felul acelei ‘cunoaşteri’ la care a făcut referire în momentul exprimării. 😀

  2. Dacă-mi este permis… Mi-am adus aminte de dosul de palmă aplicat acelui copil. Având în vedere că palma a fost dată cu mâna dreaptă, aş avea şi eu o întrebare retorică. Îmi poate explica cineva ce se întâmplă la secunda 10 a acestui filmuleţ? Este vorba cumva despre un fel de…swift retribution of impersonal justice, atâta timp cât la mulţi ani distanţă, exact acea mână nu mai răspunde la comenzi? Să înţeleg că un comandant bun de navă (aşa cum se autodeclară dumnealui…de când i-au murit lăudătorii), e în stare să aducă nava la cheu cârmuind-o aşa?! (era să scriu greşit ‘cârmuind-o’, dar văd că mi-a ieşit bine… 😛 …până şi ‘mi-a ieşit’ sună ca naiba când vine vorba de ‘cârmuind-o’…în fine, o las baltă pentru că mă afund…Oh, crap! 😀 ).
    Se pot naşte tot felul de întrebări, una mai tendenţioasă decât altă. Ştiu, ştiu…nu e bine să facem caterincă de problemele de sănătate ale semenilor noştri, numai că aroganţa cu care ne-au tratat anumiţi semeni de-ai noştri de-a lungul anilor, mi se pare că trebuie măcar punctată, prin remarcarea evidenţei…exact ca în cazul ăsta. De ce m-aş preface că nu văd, sau că nu contează? Păi dacă te dai zmeu, fii zmeu…nu?! 😉 Ce sens are să pozezi în Saruman, dacă tu eşti Smeagol?…

  3. Chiar sunteti amicul doamnei Udrea???De cand?Va intreb pentru ca mi se pare cam aiurea.

  4. @Elena: probabil ca de cand a ajuns subiect de comisie parlamentara de ancheta din cauza mea 🙂
    da’ vad ca am avansat. pana acum, eram omul mafiei lu’ Catalin Voicu =))

  5. Victore,
    Chestia cu “spune-mi cum ti-ai facut primul milion” este, in general, o derivata a “strugurilor sunt acri”.
    Cred ca este destul de greu sa discerni intre averi facute ilegal si albite intre timp fata de averile facute cinstit.
    Marea problema este ca “averile marilor familii de business” au vechimi atat de mari incat ma duce cu gandul la asemnarea intre istorie si sutiene: amandoua deformeaza grav realitatea. La fel si aici cat este realitate si cat este fabulatie despre averile lui Rotschild, JP Morgan, Vanderbilt, etc.
    In concluzie, este destul de greu sa ne intoarcem la Adam si Eva si sa verificam corectitudinea averii fiecarui om. Dar putem ca sa confiscam acea parte din avere care este “patata”.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.