Esti aici:
Prima pagină > Blog > Corespondentii Ciutacosferei > Reîncarnarea perversiunilor (guestpost)

Reîncarnarea perversiunilor (guestpost)

După o relativ lungă perioadă, reiau “Corespondenţii Ciutacosferei”. Azi prestează Fiara; despre tinereţea sa revoluţionară de şcolar. E liber la scris, nu şi la publicat. Eu şi comisia (formată din mine şi atât) decidem dacă şi ce intră pe blog.

Liviu (Eleazar) Pantazi

In vremurile alea eram un copil si pe 15 septembrie plangeam ca trebuia sa merg la scoala. Inainte de aceasta zi tragica erau altele in care mama ma ducea la frizer, la probat uniforma.  In mare parte plangeam in prima zi pentru ca trebuia sa ma scol devreme. Atunci, din motive necunoscute mie, ne punea tovarasa invatatoare in careu si ascultam un discurs recitat de tovarasul director si alte cateva persoane. Imi placeau acele momente pentru ca stateam in aer liber si ma jucam alaturi de colegi. In plus de asta, eram “invoiti” si nu faceam mate.  Apoi, unii dintre noi, si nu intotdeauna cei mai buni la invatatura cum fals se acrediteaza acum, spuneau mecanic o poezie despre covoare multicolore de frunze, gutui si perele frumoase ale Patriei. Evident, aparea Stefan cel Mare, Mihai Viteazu, ultimul, tov. Nicolae Ceausescu. Urmau niste pupaturi. Ala micu’ nu intelegea despre ce e vorba, dar adultii din jurul lui jubilau.  Unii, mai norocosi erau pupati chiar de catre Geniul din Carpati. Da’ noi nu aveam bafta asta, ca nu invatam in centru, in scolile speciale, cu copii speciali care au parinti speciali care au posiblitatea sa cumpere din magazinele speciale cu bani speciali.

Anii au trecut si eu am crescut. Ma uitam pe LCD asteptand sa ma sune un bun amic pentru a merge la o B.R. dupa ce vine cu ala micu’ de la scoala. Au fost la serbare.  Desi anii aia nu mai sunt, gutuile tot alea au ramas, Stefan cel Mare ne vecheaza pe toti, Mihai Viteazu se reincarneaza ocazional, iar copiii sunt supusi acelorasi perversiuni si recita cam aceleasi poezii. Adultii, in mare parte perversi si ei, corupatori de minori jubileaza cand odrasla lor multumeste vizitatorilor pentru ca exista si ii coordoneaza. Apoi, este pupat, nici el nu stie prea bine de ce, de acesti oameni misteriosi pe care nu ii vede decat la T.V.

Acum e o toamna frumoasa si romantica. Dar, deja poate fi intrezarit Frigul. Acum e cuminte. Dar, in cateva luni, va ranji prin clase. Si eu la vremea mea si pustii de azi se vor lupta cu el prin noiembrie. Si nu vor castiga. Si ei, ca si mine vor fi fumat in WC in loc sa poata sa faca un dus dupa ora de sport (reconvertita in mate / romana / fizica , dupa diriginte).
Gutuia de azi, pachetelul de la mama a devenit un corn cu lapte (de multe ori stricat). In vremile alea, desi crescusem, beam Zimbru si Azuga. Acum, ei beau Alexandrion. Asta din urma e probabil contrafacut si produs in conditii insalubre.

As mai scrie, dar nu vreau sa-l plictisesc prea mult pe Ciutacu pentru care am scris paragrafele astea. Ma opresc aici.  Si imi pare rau ca am ramas niste perversi vizavi de copiii nostri: unii exhibitionisti, altii proxeneti. Juniorul Ciutacului e mai norocos, el nu va ajunge sa il pupe pe fortat pe misteriosul musafir.  Aparent e putin, da’ de fapt nu e.

PS: Credeam ca numai natura e statornica (gutuile si merele), da’ acum vad ca si perversiunile.

Comentarii

comentarii

Similar Posts

61 thoughts on “Reîncarnarea perversiunilor (guestpost)

  1. Si asta trebuia scrisa? E o chestie normala stiuta si acceptata de toata lumea. Tipul e rautacios ,iar zecele e cam la misto! Orice elev mediocru scria asa ceva la ” Compunere”

  2. Buna seara d-le Ciutacu,

    Il felicit pe “Fiara”(Liviu -Eleazar- Pantazi) pentru ce a scris;este absolut adevarat ceea ce spune,parca mi-a derulat niste amintiri ale copilariei si adolescentei mele,care sunt practic aproape identice.Urate amintiri…
    Va multumesc ca le-ati publicat.

    Va doresc o saptamana linistita,cu tot respectul,
    IoanaP

  3. Un gust amar pe care l-am simtit cu totii: 15 septembrie al fiecarui an. Multi nu l-au bagat in seama. Pentru mine insemna sfarsitul verii cu picioarele goale in tarana, insemna sfarsitul nucilor verzi si a porumbului fiert, insemna frig si picioare ude pana cand ajungeam in clasa – mergeam 2 km pe jos pana la scoala….Gust amar pe care multi nu l-au simtit sau nu l-au luat in seama. Acum ma bucur mai mult ca oricand pentru ca acum 15 septembrie e o zi obisnuita la birou cu nasul in laptop si hartii si stampilesi pantofi uscati… Ma bucur ca nu mai sunt la scoala…
    Imi pare totusi rau de copii… multi raman marcati de aceasta zi…

  4. intrebarea mea blondule este de ce nu ai scris tu,uite eu nu stiu ce facea Fiara pe vremea aia si am aflat acum si mai ales ce gandea, Multumesc de text Fiara

  5. Ce subiect! In societatea noastra totul constituie act de perversiune, pentru ca totul este absolut nefiresc; daca nu este interesant este cel putin amuzant. Perversiunea este un comportament considerat in mod universal a fi patologic;altfel spus este provocata de o boala psihica, pe care o putem numi: sadism, masochism, exhibitionism, fetisism, narcisism, homosexualitate, lesbianism, etc. si din pacate poate deveni statornic.

  6. Total de acord cu scriitura, cu o singura exceptie: invatatoarea fiului meu niciodata, dar niciodata nu l-a pus pe copil sa-l slaveasca pe nici unul dintre carmacii aceastei tari, indiferent cum s-a numit el! A, si nici despre pere n-a recitat……

  7. Foarte mare dreptate are “Fiara” acilea, intrebarea mea este, schimbam dracului ceva? Ca din cate am vazut, nu au fost multi cxare au sarit de basescu in sus cand au auzit ca “dragii” de la ministerul invatamantului scot orele de sport..
    Sunt trist, tot mai trist :((

  8. Fiaro, cam subtire, nu m-ai transpus in epoca si nici ideea perversiunilor nu m-a miscat.
    Perversi erau parintii, copiii erau puri si sinceri, se jucau tzancus si se uitau la Mihaela.
    Eu azi, de dimineata cand am auzit clopotelul, imi doream sa ma mai duc in ciclul primar, cand mama ma strangea in brate si-mi zicea ca e cazul ca in anul acela sa nu o fac de rusine si sa termin cu coronitza ! (nu terminam cu coronitza – imi scadea tovarasa nota la purtare ca ma bateam cu baietii si jucam fotbal in pauza (sic!) si intarziam la clasa ).
    Da, in prima zi de scoala eram mandra ca sunt imbracata in uniforma noua si proaspat calcata, cu pantofiorii mei noi de lac, cu bentita alba pe cap si funtele ca doi fluturi uriasi care isi luau zborul in prima pauza cand ma bateam cu baietii….
    In prima zi de scoala pe banca ma asteaptau cartile si o floare si tot anul incercam sa ghicesc daca cel care le-a avut inaintea mea a fost premiant sau nu; cateodata erau noi si aveam grija sa nu le murdaresc pentru cel care le va primi in anul urmator.
    Noi, copiii, traiam in alta lume, singura pe care o vedeam, nu aveam termen de comparatie, nu ascultam Vocea Americii sau alte posturi belicoase, nu ne uitam la televizor decat la “desene”, in inocenta noastra incercam sa fim cuminti si sa ne multumim parintii.
    Mergeam la scoala cum mergeau toti, la muzee si spectacole, la biblioteca unde citeam pe rupte, ce apucam si cat apucam, si jucam fotbal 😉
    Faceam lectiile cu mama sau cu tata si apoi ne jucam, ne jucam muuuult … cu alti copii, iar seara, seara citeam povesti 
    Imparteam pachetul intre noi, la scoala eram frati, radeam, plangeam si ne bateam in parte si apoi uitam si ne jucam iarasi … pana ne striga in casa !
    Cred ca n-am sa uit niciodata mirosul sandvisului cu unt si gem din gentile de scoala pline cu caiete pe foaie velina si miros de tutungerie 😉 si nici “leul” de buzunar sau covrigii din curtea scolii care niciodata n-ajungeau pentru toti !
    Aveam, tot timpul, genunchii rupti si peteciti cu Romplast si uram apa oxigenata si rivanolul care mi-l turna din belsug tovarasa asistenta, doar m-oi invata minte ca-s fetitza si fetitzele sunt cumintzi (hahaha, radeam in sinea mea, habar n-avea ea ca fie-sa juca si ea fotbal cu mine ).
    In copilaria mea, am avut pe mama si pe tata langa mine, nu-i vedeam la fara frecventa cum ii vad acum alti copii.
    Nu-s o nostalgica a vremurilor comuniste, sunt o nostalgica a copilariei cu parinti acasa.

  9. frumos:) tin sa cred ca doar pe la sat s-a mai pastrat din inocenta zilei de 15 septembrie, asta o spun dupa ce nepotii mei cand am sunat azi acasa au tinut neaparat sa-mi spuna ca azi au fost la gradinita si i-au dus flori doamnei educatoare:)

  10. Mda, noua ne-or dat caldura in mai si in decembrie stateam toti ca eschimosii.Dar cica ne fac un bine:sa gandim la rece problema ce doamne iarta-ma .Oare cand basescu a spus ca scoala scoate tampiti,el,cu note de 5(meritate=)),e un tampit,produs al scolii romanesti,om matur prins in mintea unui copil cu fetis pe blonde si barcute.

  11. Pe mine m-a ating foarte tare la inima momentele cand aia mici papagalicesc nenorocirile alea care sunt pusi sa le recite. Azi am vazut reportaj cum o robotica mica si draguta, manca-o-ar mama, citea o poezie pentru nimeni alta decat omnipotenta Ecaterina Andronescu. Induiosator, n-ai ce zice. Te apuca plansul la cat de mila ti se face de aia mici.

  12. @ All: Dragi forumisti,

    Multumesc pt. comentarii. Ma credeti sau nu, Ciutacul a publicat textul (n-am pretentii ca e articol) dupa voia lui. Nu i-am cerut nimic. Imi place ca sunt exact 13 comentarii, exact ca luna in care m-am nascut. (nu sunt cabalist).

    @ cineva: sunt o gramada de copii care nu fumeaza in WC si care la pauza mare (aia de la fara zece la si zece) nu beau o 100 vodca. no worries.

    @IoanaP: numele meu e Liviu Pantazi. Eleazar e un nume suplimentar (oficial) pe care mi l-am luat intr-un anumit context din viata mea.

    @Mirela F: multam de comentariu la textul meu, da’ sa stie ca e tare cacanie atmosfera descrisa de tine. Ani la rand asteptam sa zic “gata cu scoala”. Au trecut anii si am zis-o, da’ e definitiv. Asa vrea sa dau anii inapoi. Deci am fost norocos iar aia de ziceau ca anii aia nu se mai intorc, nu erau niste papagali cum ziceam eu. Inca o tura, e f. cacacioasa atmosfera descrisa de tine si sper sa fie o exagerare in postul tau.

    @ codeus: cu placere.

    @ I.I. in locul tau as mai fi atent cu catalogarile unor categori ca boli 🙂 🙂 🙂

    @brazvan: nu ling, musc, dar macar sunt vaccinat.

    @basexudrea: multam si bafta

    @pipelcutza: nu stiu, eu i-am trimis doar un text Ciutacului pe care l-a publicat el dupa capul lui. N-am avut tema.

    @blondu: Era o carte in care aia din urma o sa fie aia dintai. La multe materii am fost mediocru (fizica, istorie, geografie, desen). La altele eram mai bun. Or fi truisme ce am zis eu, da’ macar am fost corect. Apoi, sunt doar un om intre oameni cum zicea un nene.

    Multam tuturor,
    Fiara.

  13. @ Sanziannna, nu mi-am propus sa scriu despre ce cred eu vizavi de 15 sept. Totul a pornit exact de la ce zice userul gaby: fetita aia mica zicand de gutuile frumoase, in timp Androneasca ranjea in spate. Si de la imaginea cu deputatul ala oferind ghiozdane roz intreband daca le place ..si eu ziceau: “DAAAAAAAAAA”…sau Turcan …

    Imi aminteste de vremea cand ma intrebau: ” Pentru Tara, Partid si Conducator sunteti gata? ” .. iar noi raspundeam ca papagalul: “Sunt gata oricand !”. Habar n-aveam de intrebare, da’ nici de raspuns. Asta era ideea mea.

    Da, sunt de acord ca textul e subtirel, da’ aia mi-a trecut prin clampanitoare in momentele alea.

    Fiara.

  14. Ce fieratanie romantică s-ascundea-n tine! Da’ naravu-ti tenologic tot a bagat un LCD în peisaj!
    Esti scorpion?

  15. @everybody: in caz ca n-ati inteles, nu organizez un concurs de scriitura in care voi sunteti juriul. din textele pe care le primesc pe mail, public ce, cat si cand am eu chef sau consider ca merita.

  16. Citind comentariile am gasit trasaturile fundamentale ale poporului roman! Pe un mic esantion. Si asta e definitoriu. La injuraturi se insirau si peste 100-150 de comentarii!

    @ Fiara : Felicitari!Ai scris ce ai simtit, ce ai gindit. Felicitari pentru onestitate, in mod special.

  17. Mihaela Petrescu: Fals, setul de date nu e bun pt. ca nu are relevanta, nu toti umbla pe net si nu toti il citesc pe Ciutacu. Oamenii faini sunt aia din spate, aia care trimit copilul la scoala pe joseanu sau cu o carunta, pariind ca asta va face diferenta si nu oprirea lui la sapat in ograda.

    Fiara.

  18. @ fiara: cei despre care vorbesti tu , din pacate si cu mare , infinita tristete cred ca “nu conteaza” in dinamica societatii actuale. Sint sufocati, strangulati, pe cale de disparitie- in anonimitate, in uitare, in strainatate, in moarte- Stiu ca “oameni frumosi ” inca exista . Dar e un popor paralel. E supus caznelor astuilalt popor, urit!Astuia care domina !!!

  19. @Fiara
    Iar eu iti exprimam, din punctul de vedere al fetitei cu gutuile, cat de tare ma durea la pedala, in acel moment, de ranjetele alor mari.
    Ti-aduci aminte cum ne ranjeau peste umar (copiii mai mari) cand ne luau mingea si nu vroiau sa se mai joace cu noi:
    “marii cu marii, micii cu micii” ? 😉
    Cat adevar profund in vorbe de copii !
    Ti se pare ceva schimbat? 😉
    Iti spun eu unde e schimbarea : sa-l gasim pe ACELA care sa le intzepe mingea !

    Si sa nu uit 🙂 Felicitari ! Putzini au sange in pix sa isi exprime parerile 😉
    Si ca sa te “indragesc” mai mult… spune-mi rogu-te, cand erai mic ai jucat fotbal?? 🙂

  20. Buna!
    ca ne place ,ca nu ne place trebuie sa recunoastem ca imbatranim si ca vremurile pe care noi le vedem pure se indeparteaza de noi cu o viteza pe care n-o putem masura.Ca suntem nostalgici,ca nu suntem nostalgici timpul ne duce fara sa observam intr-o directie pe care am dori sa fie cat mai departe.Generatiile se schimba fara voia noastra si din pakate vedem cu ochii nostrii ca nu inspre bine!Va doresc la toti sa devenim optimisti si sa incercam sa intelegem timpurile si daca le putem corecta in bine atunci sa o facem,nu sa lasam pe altii sa le duca in derizoriu!

  21. Refulare

    Şcoala este o fabrică de stat, în bancă, mulţi ani, din care cauză majoritatea fac cârcei, la minte, care dau dureri de cap reciproc avantajoase, menţinând ciclul educaţional “cunoştinţe-suferinţe-cunoştinţe” , din care se obţine produsul finit-nonvaloarea, indispensabil urnirii societăţii şi urnelor (de vot, de cenuşă, etc). Din nonvalorile cele mai valoroase, prin selecţie, se alege Preşedintele care stă cinci ani nedumerit, până se dumiresc supuşii că-i nul şi nu-l mai cocoaţă…

  22. @Fiara.
    frumos tata, mi-ai placut. ai reusit sa declansezi in mine niste senzatii audio-video-olfactive si m-ai trimis drept in secolul trecut,in ajunul inceperii anului scolar… am inchis ochii si mi-am amintit incepand de la ultima tunsoare pe care mi-o administra tanti georgescu la frizeria din colt,unde-mi pierdeam lacrimand bruma de pleata crescuta peste vara, pana la mirosul de caiete noi si uniforma proaspat calcata… plus cravata de pionier! cravata la care mereu pierdeam inelul ala de plastic (improvizam unul din vreo sarma) si amenintarea teribila a lui coca, maica-mea: “daca te mai prind ca-ti stergi mucii pe ea ti-o bag pe gat! pentru ce naiba crezi ca-i batista din buzunar?”
    pe timpul ala,in careul scolii parintii isi adresau zambete constipate urmate de intrebari de genul: “ce vrea sa urmeze cand termina aici?” “medicina” era unul din cele mai dese raspunsuri intalnite. acum, in superba epoca de chinuri si ruperi in figuri pe care tocmai o traversam, cam care ar fi raspunsul? ospatar sau filosof? nu c-ar conta, in fond tot niste tampiti am fi socotiti, indiferent de alegere, dar intrebam si yo asa, la oha.

  23. Nu am exagerat cu nimic. Am crescut la tara si am invatat in oras. Fiecare zi de scoala a fost chin si pedeapsa. Nu mi-as supune copii la asemenea chin…desi acum m-as muta din nou la tara…bine, in alte conditii…

    Ideea e ca in invatamantul romanesc nimic n-o sa se schimbe. In fiecare an la inceputul scolii vor fi aceleasi discutii: scoli neterminate, renovari in curs, lipsa apei, lipsa toaletelor, lipsa manualelor, lipsa dotarilor tehnice in laboratoare, lipsa multor lucruri. Aceleasi discutii…insa nici o solutie…

  24. “`De Sinzianna pe 14 September 2009 la 10:41 pm“
    Dupa umila mea parere acesta era un text care trebuia publicat. Dar omul ne-a spus clar: public pe blogul meu ce “vrea“ muschii mei.
    N-am nimic cu Fiara, habar nu am cine este dar din acest text se observa doua lucruri la prima vedere:
    – omul o iubeste pe Elena Udrea (prea multe virgule puse aiurea)
    – omul nu era bun la invatatura deci e sincer.
    Si uite asa se reincarneaza perversiunile: urlam in cor ca parlamentarii sunt prosti, ca invatamintul a luat-o razna, etc., etc. Dar de, mai intii paiul din ochii altora. Nimic nou sub soare. Printre altele acelasi Victor Ciutacu promovind ( o similitudine de) texte agramate.
    Arhiva de la “Corespondentii Ciutacosferei“ ne sta marturie.

  25. @Fiara. Ce bine că atunci eram copii, şi nu înţelegeam mai nimic… Era frumoasă vârsta copilăriei, şi acum aş vrea să redevin copil… da’ să rămân naiv, să nu ştiu ce se-ntâplă prin ţară şi prin lume. Că-i Jale! Mi-e milă de aceşti copii din ziua de azi, pentru că NU MAI AU NICI O ŞANSĂ! NU CU ĂŞTIA CARE (SE ZICE CĂ) NE CONDUC…
    @V. Ciutacu. Vă trimiteam în luna mai un mail despre situaţia şcolii la care lucrez. Dacă l-aţi şters, bine-aţi făcut! Oricum de atunci nu s-a schimbat NIMIC. Există doar… promisiuni. Ideea este că în acest an, la festivitatea de deschidere consilierii locali au transmis aceste promisiuni. Să fie primite!

  26. @Marian S: am impresia ca simti nevoia, din nou, sa reviii la comentatul la perete. fiindca, indiferent care ti-e parerea, eu stabilesc criteriile si, mai ales, oportunitatile de publicare. cat despre virgule, cred ca esti ultimul care ar trebui sa aiba observatii pe aceasta tema.

  27. Sinzianna:

    Fotbal jucam ocazional pt. ca era baschetul la putere la noi. Dupa aia am descoperit barul de vizavi si, treptat, a devenit un axis-mundi. De fapt intai era WC-ul locul cel mai important unde se mergea la tutun.

    Fiara.

  28. Hmm, in ciuda aparentelor Ciutacul e destul de tolerant, so far. Ca orice tonomat intors din vacanta, bagi fisa, dar refuza sa cante si daca totusi incepe, greseste melodia. Trebe izbit usor, lateral stanga si se da pe brazda :).

    Eu n-am reusit sa fiu pioneer decat un an, o mare dezamagire. In gradinita nu reuseam cu nici un chip sa intrunesc echipamentul obligatoriu. Cand aveam cravata, n-aveam ecuson. Cand aveam ecuson, n-aveam pantofi negri. Cand aveam pantofi si ecuson si cravata si pantaloni calcati, era vestonul atat de patat incat nu mai putea fi purtat.

    Marian S. e un fel de Pataplegici. Daca spurca in stanga si in dreapta ii da senzatia ca ar fi si el o bascula, desi el (ei) nu exista decat in masura in care te poate enerva si ii dai atentie (in cazul lu Pata, clar e un sindrom schizoid amplificat de faptul ca e compexat rau).

    Ca tot am vb de Patologic, nu ti se pare dubios ca CNA i-a blagoslovit pe Badea si Nashu ca pe o bizara lege a compensatiei (“da, vrem sa i-o dam lu Badea, da’ ca sa nu para prea straveziu, il ardem si pe barbos”)? Totusi, nashu a calomniat, pe cand Badea a pamfletat, ca sa zic asa.

  29. @Gogu
    Gogule, habar n-ai cata munca de lamurire a dus tata cu mine ca sa ma faca sa inteleg ca nu o sa fac armata ! M-a dat chiar si la balet 😉 La facultate nu i-a reusit … nici in ruptul capului n-am vrut sa ma fac profesoara (Doamne, cata dreptate am avut!).

    @Marian S
    Nici pe mine nu ma cunosti, dar ai facut “click” la ce am scris pentru ca in textul meu a fost “ceva” de care avem nevoie sa ne ridicam din toata mizeria in care ne balacim: inocenta si curatenia sufleteasca a copilului cu copilarie !

    Domnule Ciutacu,
    Tot respectul pentru ca ne lasati sa comentam si sa aberam pe site-ul dumneavoastra !
    Eu inteleg perfect sentimentul de posesie si de tulburare a posesiei (sunt un pic mai mult Leoaica 😉 ).

    Sinzi

  30. @Fiara:De unde numele de Eleazar,daca nu sunt indiscreta?Te intreb pentru ca asa mi te-ai recomandat.In legatura cu textul,e ceva prin care toti am trecut si am reactionat in vreun fel sau altul.Tu crezi ca pustoaica aceea care a recitat poezioara pentru Androneasca s-a simtit in largul ei,mai ales ca a vazut-o la fata pe patroana educatiei?

  31. Da’ mie mi-a placut sa fac compuneri despre gutui! Textul mi-a adus aminte de vremurile in care aveam uniforma noua, ghiozdan nou si caietele mirosind a hartie proaspat taiata…

  32. ® Doi pichetarzi ai parlamentului despre legea salarizării unitare:

    -Ce părere ai despre Lege ?
    -E gel…dac-o-ntorci .
    -!!!
    ………………………………………
    Astăzi 15.09 2009 pe sălile Parlamentului României :

    -Doamnă Helena Urdea consideraţi că Preşedintele TB este iterşanjabil ?
    -Da, şi pe subansambluri : capul lui Adrian Năstase, gura lui Stan şi organu’ lu’ ciubanu’…
    – !!!

  33. Io am un pitic in clasa I. L-am dus evident la inceperea anului scolar. Mie mi s-a parut totul trist. Lui i s-a parut distractiv. Mie imi tremurau picioarele. El s-a dus cuminte in banca, a spus “buna ziua”, “multumesc”, “cu placere”. Io as fi plans un pic, da’ m-am potolit, pentu ca sotul unei doamne tocmai o aprostrofase sa se potoleasca cu jelitul. Pe mine nu m-a apostrofat, ca am incetat inainte de a incepe. L-am luat de la scoala la fel de vesel si entuziast, si fericit asa cum l-am dus. Si, dupa doua zile m-a pocnit o idee: de ce nu raman adultii atat de destepti cum sunt copiii? De ce ne tampim pe drum?

  34. @ Raluca: maximul inteligentei si agilitatii e pe la 7 ani. Dupa aia incepe degradarea. Mai abrupt la 22 iar pe la 27 deja incepi sa simti semnele. Asta e piesa. Hai cu asumarea raspunderii !

    Fiara.

  35. @Fiara
    Multumesc de compliment… Am cam trecut de 27, ce ma fac???
    Jos asumarea raspunderii! 🙂
    Raluca
    PS. de ce ai e-mail cu .hu?

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.