De când m-am trezit, îmi răsună urechile de îndemnuri patriotarde. Ţara, îngheţată până-n măduva aeronavelor înţepenite pe Otopeni, pare a sărbători cu de-a sila şi de a se bucura cu forţa de Ziua Naţională. Eu sărbătoresc prin muncă, exact ca-n fiecare an, că viaţa la particular e pe bani reali. Aşa ne-au învăţat comuniştii că se face şi tind să ne oblige fascistoizii portocalii. Doar că, în timp ce primii înfiinţau locuri de muncă, ăşita de azi le desfiinţează, dar nici nu-şi achită obligaţiile sociale.
Nu-mi plac efuziunile forţate şi nu cred că foloseşte la ceva să-ţi strigi în gura mare mândria de a fi cetăţean român. În primul rând, pragmatic, fiindcă nu văd nici o şmecherie în a fi român. Şi nici nu mi se pare mai înălţător, mai de bonton ori mai profitabil să fii român decât surinamez ori cetăţean al Insulei (arhipelagului?) Kiribati. În al doilea rând, pentru că nu văd nici un merit în a te fi născut într-un spaţiu geografic oarecare, fie el şi România. Naşterea e rezultatul fizic al unui act sexual, iar fătul (ulterior, omul) n-are nici măcar un rol consultativ. Iese din mamă şi gata, n-are de ales. Şi iese exact acolo unde se întâmplă să fie localizată geografic, la momentul durerilor facerii, mama. La mine s-a întâmplat ca locul naşterii să fie România, la soră-mea – actuala Ucraina, la prietenul meu (cetăţean român) Yilmaz – Turcia. Nici unul dintre noi nu-mi pare a fi mai român decât celălalt şi nici mai virtuos, merituos, hărăzit de Ăl de Sus, indiferent cum ne place să-i spunem. Ne achităm cu aceeaşi conştiinciozitate de obligaţiile pe care ţi le impune statutul de cetăţean român şi, uneori, se întâmplă să beneficiem de drepturile ce decurg din calitatea noastră oficială. N-avem nici o contribuţie la performanţele obţinute pe plan mondial de conaţionali de-ai noştri şi, în egală măsură, nu suntem cu nimic vinovaţi de (sau complici la) nevolniciile făcute de alţi cetăţeni români.
Ca orice român, ţin extrem de mult la părerea mea. Dar, în egală măsură, preţuiesc şi contraargumentele de tip logic ale partenerilor mei de dialog. Aşa că m-aş bucura să citesc, în subsolul acestui text, de ce ar trebui să mă mândresc că sunt român şi nu mi-am dat eu seama până acum. Dar, repet, fără lozinci patriotarde ieftine…
http://www.youtube.com/watch?v=7WBUg4UeYAUUPDATE: Fără nici o tendinţă de generalizare, cred că filmuleţul pe care tocmai l-am adăugat spune multe despre “cultul” sărbătorii naţionale la români.
Tata Ciutacule, chiar n-ai putut face nimic sa-l impiedici pe Basescu sa plece de ziua noastra? Cu toata influenta ta politica, n-ai putut interveni impotriva plecarii astuia in ..zdan??
(ca si cand are vreo putere in treaba cu Transnistria… sac!).
Apropo, ceva noutati in cazurile Mararu, Madalina, Elodia?
@josho_adrian: neimplinitule! 🙂
@Drujbaru: ii repugna trustul nostru si n-as vrea sa-i provoc disconfort
@emigranta in München: nu-i nici mandrie, nici rusine. e o stare de fapt
@JavraOrdinara: am si eu limitele mele 🙂 🙂 🙂
@ Victor
Sorry, n-am stiut.
🙂
Uite un motiv pentru care sunt mândră că sunt româncă. Sau, mai bine zis, sunt norocoasă. Acela e că avem şes, deal şi munte, repartizate în egală măsură. Iar muntele,…ah, muntele! Aproape nici nu le merităm, ca neam.
În rest, absolut de acord cu cele două articole. 🙂
… după cauză și efect, un motiv de fericeală a apartenenței mele la regnul civil intitulat, nu știu de ce, “român”, îl prerezintă însuși existența mea.
Tu spui că puteai lafel de bine să te naști în Burkina Faso, dar cum poți demonstra asta? Nu e mai logic să crezi că fiecare act din istoria acestui popor “suveran”, fiecare decizie culminând cu momentul și locul actului tău creator te-a ajutat să exiști și să fii, în cazul tău, acest Ciutacu ? Lafel de bine se poate spune că fiecare eveniment recent ce s-a desfășurat în special în aria ta de expertiză : jurnalism, a motivat băiețelul acela timid să ajungă Victor.
Acum întrebarea este : tu ești mulțumit de tine? Eu îl cunosc pe acel Victor Ciutacu care, de exemplu, porcăiește realitatea că o inventat mall-urile cu manechine brodate cu șunci în corset și tentacule în echer. Victor Ciutacu-l pe care-l cunosc eu nu se compară cu Lary King, Richard Quest, și șatra … Victor – un diavol tazmanian și Co. niște moluște amorțite de sedentarism intelectual.
Nu, nu consider că am deviat de la subiect și nu, nu vreau să mă luați în nume de rău. Oricum eu nu exist, după cauză și efect …
De multe ori mă gândesc şi eu cât de improprie e sintagma asta atunci când te referi la un lucru sau fapt care ţi se dă din exterior şi la care tu personal (“tu” în sens generic, v-aţi prins) nu ai contribuit cu nimic.
Da! Şi totuşi…ne-am născut români şi nu surinamezi, ca să va preiau exemplul, nu etiopieni, nu peruvieni şi nu indonezieni…şi nici americani, nici englezi şi nici francezi, aşa că hai mai bine să ne împăcam dracului odată cu treaba asta, vreţi voi toţi, vă rog?!
Domnu’ Ciutacu, eu nu vă îndemn să vă simţiţi mândru că sunteţi român pentru simplul motiv că o văd ca pe o eroare ce ţine mai degrabă de semantică şi de proprietatea termenilor. Nici nu cred că dumneavoastră vă număraţi printre persoanele care au nevoie de educaţie în materie de patriotism, naţiune şi identitate, fapt pe care l-aţi demonstrat prin discurs şi prin acţiune.
Aş dori în schimb să vă rog, atât pe dumnoavoastră, cât şi pe toţi cei care au acces la microfon, să promovaţi mai mult şi lucrurile pozitive care se întâmplă, să demonstraţi că e bine să se pună preţ pe cultură şi educaţie şi să renunţaţi pe cât se poate la a face prea mult caz de clişeele ce ţin de românism şi în niciun caz de românitate (doi termeni care pntru mine sunt opuşi, primul denotând mocirla, iar al doilea identitatea). Nu ştiu dacă găsiţi vreun sens în asta…nu stiu nici măcar daca are unul, la nivel de popor. La nivel de persoană ştiu sigur că are şi îmi place să cred că există români în stare să se redescopere pe ei înşişi din această perspectivă, iar pentru mine ca româncă asta ar fi mare lucru
daca e sa ma iau dupa etnie, nu pot emite pretentii la mandria de a fi roman… sincer nici nu inteleg sum vine asta…dar sunt mandru ca am fost in 21 Dec 1989 in strada impotriva regimului cand 90% din cetatenii romani dormeau.
somn usor in continuare le doresc
Pe o parte inteleg ce vrei sa spui si are prefecta logica. Totusi cand joaca echipa Romaniei indiferent daca e fotbal, rugby sau alt sport, nu iti doresti ca echipa Romaniei sa castige? Cand auzi imnul nu simti nimic? Mie unu mi se face pielea de gaina. Nu stiu de ce, probabil ca stiu cate mii de oameni au murit pentru aceasta tara si pentru istoria ei. Astea sunt cateva din motive.
De asemenea, traind in afara, stiu prea bine parerea multora de Romania si ma lupt zilnic ca acest lucru sa se schimbe. Cei care ma cunosc acum au alta parere de Romania si am reusit chiar sa aduc cativa in tara sa vada ca nu suntem cum se aude la TV sau in presa. Da, suntem un neam tare ciudat. Intotdeauna am stat cu capul plecat, intotdeauna am suportat umilinte si greu ne-am dat urniti sa luam atitudine. E doar vina noastra. Si tot noi suntem vinovati de se intampla acum in tara si poate ne invatam minte sa luam atitudine la cea mai mic derapaj al politicului ca sa nu ajungem unde suntem acum.
@Hefox: faptul ca tin cu Romania si-mi provoaca fiori de placere o echipa cantandu-si imnul din tot sufletul nu ma transforma automat intr-un individ mandru ca-i roman.
Victore eu spun pentru toti romaniii LA MULTI ANI. eu sunt mandra ca sunt romanca.
Este frumos afara . Eu merg de 3-4 ori in Elvetia la fica mea este frumos nu pot sa spun nimic este un vis, dar Romania este Romania. Oameni acolo sunt reci, sarbatorile nu sunt ca la noi.
Noi suntem de vine cu conducatori-jos cu ei, nu e simplu REFERENDUM pentru cele mai importante legi. Asa este in Elvetia. Dar romani sunt lasi. Stau pana in ultima clipa. Si sa sti ca nici la TV nu ma mai uit ascult mai bine muzica, m-am saturat ca se vb si se vb dar nu se intampla nimic. Ma uit la tine la Mircea , Gadea si Dl Valerian Stan-vorbiti dar vorbiti in zadar, de fapt nu aveti cu cine- voi va zbateti sa faceti ceva dar va intrebati cu cine………………….Ponta, Crin.Eu sunt PNL-ista si ce am rezolvat sau ce rezolv-NIMIC
La multi ani ROMANIA
Victore sanatate tie si familiei tale
Am uitat- Ce ar fi sa iti depui si tu candidatura pentru o functie poate cu oameni ca tine, ca voi sa avem mai mult spor- succes frate
Sa fie “mandri” ca-s Romani cei care l-au votat pe chior. Cateodata ma intreb: oare se mai merita sa fiu “mandru” intr-o tara condusa de o gasca “mandra” de tara pe care o praduie zilnic si pe locuitorii sai…?…
PS: Mandria e una din cele 10 porunci date de Dumnezeu oamenilor (pe principiul asa nu), doar suntem dintre cele mai credincioase tari, nu?
Eu sunt mandra ca sunt romanca. Citesc multe comentarii pe net. Mai avem inca multi oameni valorosi, cu bun simt. Sper sa rasara soarele si pe strada lor.
Si eu ti-l doresc ca invitat pe Neagu Djuvara. Eu zic sa incerci, si poate reusesti…
In ce imperiu, regat, republica, trib sau satra, imparatul, regele, presedintele, seful de trib sau bulibsa lipseste ne le ziua nationala?
In ROMania, cum in bataie de joc a scris cineva pe o frunza, se poate ca vremelnicul ce s-a catarat pe craca sa delege un bok sa-l reprezinte.
Probabil s-a suparat si pe cei ce inca mai locuiesc pe acest teritoriu.
Hai sa aruncam si noi cu ce avem pe cap, fiindca cei ce nu au nimic in cap si-au spus parerea acum un an.
Sfintul Nicolai nu-i ajuta pe locuitorii acestui tinut!
Totusi presupun ca esti mandru ce impliniri ai avut in viata, de la scoala, munca, familie, etc. Esti rezultatul a tot ce e Romania, cu bune si rele. Fiecare particica din aceasta tara, se regaseste in tine. La fel, nu esti mandru cu parintii tai chiar daca tu nu i-ai ales si nici nu ai nicio contributie la ceea ce au facut ei in viata?!
Sunt lucruri care intreadevar nu depinde de noi si nici nu avem vreo contributie dar totusi suntem mandri pentru ca in final suntem rezultatul acelui lucru. Acum sa nu-mi spui ca nu esti mandru ca esti Ciutacu?!
@Hefox: sunt mandru de parintii mei si de ce am realizat in viata, dar apartenenta la natia romana nu ne-a ajutat cu nimic
Imnul national suna funebru. Nu-mi place…
Victore, unii te indeamna sa intri in politica! Cred ca n-ai luat-o si tu razna? Sau?
Pe la inceputul-mijlocul anilor ’90 locuiam in Cluj si nu era duminica in care sa nu primesc vizita unui grup de 2-3 persoane de la diverse “grupuri de rugaciune” sau asa ceva ale diverselor culte neoprotestante . Daca la primele vizite ii ascultam politicos 5-10 minute si apoi le spuneam ca am si alte treburi si ca le multumesc , de la o vreme le spuneam direct ca nu ma intereseaza . A fost odata unul care a tinut cu tot dinadinsul sa-mi spuna cate greseli de interpretare a Bibliei comite Biserica Ortodoxa (in care am fost botezat) si cat de fatarnici sunt preotii acestei Biserici (“sa faci ce zice popa” , stim) . I-am spus aceluia ca are 100 % dreptate in tot ce zice . Plin de speranta , a inceput sa-mi explice cat de corect e ceea ce propovaduiesc ei . L-am intrerupt spunandu-i ca prozelitismul sau nu are nicio sansa in cazul meu . “Dar , bine , ziceai … ” I-am explicat ca faptul ca parintii mei m-au botezat ortodox , ca bunicii si strabunicii mei au fost ortodocsi e pentru mine mult mai important decat daca religia lor e corecta sau nu . Imi da un sentiment de apartenenta – nu la comunitatea ortodoxa ca atare , ci la familie , la tribul meu . E un sentiment foarte important pentru mine .
Daca ar fi sa spun de ce sa fiu mandru ca sunt roman , tot acesta ar fi motivul . Toti stramosii mei sunt romani .
Din acelasi motiv , ca sa fiu foarte clar si sa nu se inteleaga altceva , respect orice sentiment de apartenenta de acelasi fel al oricui . Cred ca am mai spus-o odata chiar la tine , eram in Ungaria , la Tarpa (o comuna in nord-estul tarii) unde am cunoscut un taran foarte destoinic . I-am vizitat gospodaria , terenurile , livezile … In sfarsit , ca sa-ti imaginezi ce avea acolo , avea un tractor cu rotile de vreo 2 metri diametru care tragea un plug de vreo 30 de metri lungime . Absolut impresionant . O singura problema avea : in holul casei , la parter , pe perete era o harta imensa a Ungariei Mari (“coroana Sf.Stefan” – cum ii zic ei , Ungaria aceea avand o forma asemanatoare cu a unei coroane) . N-am avut nicio problema cu asta , nici eu , nici el . Nu mi-am schimbat parerea excelenta pe care mi-o lasase tocmai pentru ca i-am inteles sentimentul acela de apartenenta care l-a determinat sa-si puna pe perete acea harta .
Am facut aceasta completare tocmai pentru a arata ca nici macar nationalist nu ma consider (declaratia mea din primele randuri putea sa induca ideea asta) . Sunt mandru ca sunt roman doar pentru ca orice alt sentiment (indiferenta sau rusine) ar insemna ca ma rusinez de stramosii mei . Si sigur n-am motive sa ma rusinez .
1.Ai perfecta dreptate: nu ai nici un merit ca te-ai nascut intr-un areal sau altul, numai ca odata nascut, ancestralul iti e sadit in codul genetic, iar specificitatile spatiului in care te-ai nascut incep sa iti scrijeleasca atat traiectoria prin viata, cat si caracterul sau comporatmentul cu valentele si tarele lui.
2.Omul e un animal social, motiv pentru care apartenenta la grup e una din nevoile structurale ale lui, coeziune realizandu-se prin conformism si empatie cu membrii grupului.
Coroborate, aceste doua realitati fac sa fim mandri de faptele de vitejie ale membrilor familiei noastre, clasei, echipei sau firmei, sau, in extenso, ale compatriotilor, nascand mandria de a fi roman. Asta pentru ca backgroundul comun si proximitatea ne induc senzatia ca lucrurile care ne unesc sunt la originea succesului, fiind de fapt mandri de noi insine, asociind succesul cu acele atribute comune.
Pentru ca azi Romania e, practic, impartita in doua, o parte a superficialitatii, a badaraniei, a prostului gust, a smecheriei, a manelismului sau a bmw-ului alb si o alta a decentei, a bunul-simt sau a consistentei (prima parasind locul periferic avut pana in momentul frangerii cursului istoriei cu ocupatia sovietica si devenind din ce in ce mai vocala si mai vizibila), suntem mandri ca suntem romani, dupa cum, in egala masura, nu suntem mandri ca am fi, in functie de partea de Romanie la care ne raportam si in care ne regasim.
Personal, sunt foarte mandru ca sunt concetatean cu Oameni ca Victor Rebengiuc, Lucian Boia, Andrei Marga, Dinu Giurescu, Irinel Popescu sau Liviu Voinea si scarbit pentru ca viata imi e invadata agresiv de pseudo-oameni ca blonda lu’bote, monica lu’iri, vanghelie, udrea, sau famiglia basescu (exemplificarea nu e exhaustiva de nici o parte).
De acord, faptul ca m-am nascut pe teritoriul Romaniei e o stare de fapt la care nu am contribuit eu cu nimic. Nu de asta sunt eu mandra, si nici ceilalti, ci pentru ca sunt romanca si suntem romani, iar prin asta intelegem ca apartinem poporului astuia amarat care devine din ce in ce mai mult o populatie, si din cauza ca isi tot pierde din adevarata sa identitate.
Copiii mei, daca voi avea, vor fi si ei romani indiferent de locul in care ma voi afla la nastere. Pentru ca eu voi fi cea care ii va educa asa cum m-au educat si pe mine parintii si bunicii mei, fara a fi vreunul prea evlavios, cu colinde de Craciun si oua rosii si lumina de Pasti, aruncarea crucii in Dunare de Boboteaza (sunt tulceanca) si plimbari pe faleza de Sfanta Maria, martisoare si diverse obiceiuri la nunti, botezuri si inmormantari. Sper ca si copiii mei, daca vor exista, sa fie mandri ca sunt romani.
Imi pare rau sa te contrazic dar ba da are. Precum am zis tot ceea ce esti acum, esti pentru ca esti roman. Crede-ma vad asta zilnic. Sunt printre straini si faptul ca am avut parte de sistemul romanesc de invatamant, asa cum e el, ma ajuta zilnic. Faptul ca am primit cei 7 ani de acasa si am trait printre anumiti oameni de la care am avut de invatat un fel de a fi si un anumit mod de viata, ma ajuta zilnic. Si nu numai lucrurile bune m-au invatat si ceea ce era rau in jurul meu in Romania, m-a invatat multe. In final sunt rezultatul un complex numar de factori ai Romaniei si daca nu as fi mandru ca sunt roman, ar insemna ca nu sunt mandru de ceea ce sunt.
Pe de alta parte, urasc pe liderii care isi bat joc de aceasta tara dar poate asa poporul roman trebuie sa invete sa respecte adevaratele valori ale vietii. Poate asa au invatat si alte popoare si au ajuns unde sunt acum. Macar poate asa invatam din greselile noastra daca nu am putut sa invatam din ale altora.
Mandria de-a fi roman…Putine motive! Sper ca din motive strict conjuncturale (2 presedinti comunisti pur sange),sa nu mai discutam de ultimul, a carui lipsa de bun simt si cultura n-au trecut neobsevate de lumea politica externa,fac din tara noastra un “ceva”la care lumea civilizata priveste uimita.Dar as minti daca as spune ca nu incerc un fior placut(ceva nedefinit)gandindu-ma la Cioran(cratorul nihilismului),Eugen Ionesco-ilustrul academician francez(teatrul absurdului),Emil Palade-laureat al premiului Nobel pt.medicina si nu ultimul, domnul Octavian Paler…Ma intreb si acum de ce niciunul n-a mai vrut sa auda de Romania.Octavian Paler chiar isi dorea moartea decat sa apuce vremurile in care traim.(Nu pot sa uit,cat mai traiesc,cand,intr-o emisiune a d-lui Gadea,a intors incet capul privindu-l pe(nici macar epigonul!)Cristoiu avand probabil ceva de spus,dar a tacut,cufundat intr-o tacere minerala…Petre Tutea-“iubim cancerul din noi”…Oare EI se mandreau ca sunt romani?
Sunt tare necajit,virtualul meu priten.Sanatate familiei si tie!
Intelege-mi te rog greselile de ortografie.Am scris pe nerasuflate!
Vai ce greu e sa fii cu “suflet de roman”!Despre Raed Arafat se spune ca “este mai roman ca romanii” pentru munca lui plina de abnegatie, pentru spiritul lui de a fi acolo unde este nevoie de pricepere, de respinsabilitate, de SUFLET.
Din punctul meu de vedere orice om va fi considerat un “bun roman” in perimetrul Romaniei daca serveste interesele tarii, intr-o rmonie perfecta cu cele pentru propasirea intereselor personale. Interesele personale trebuie sa fie aceleisi cu cele ale tarii!!
De ce trebuie să fiu mândru că-s român?
asa ceva e genial !nu vreau sa fac reclama dar omu` imi transmite niste energie si doar sunt pescar lol !
Fratilor, iubesc Romania, sa nu ma intelegeti gresit. Dar putem trece peste snobismul asta din media (pe orice canal romanesc se aduc ode romanilor de azi-dimineata). N-ar fi mai bine ca deontologii astia patriotici sa proslaveasca “Romania” 366 zile pe an (daca ar avea motive, ca eu nu prea gasesc) si nu doar o zi pe an. Imediat urmeaza intoxicatii cu emisiuni “dedicate” Craciunului, Anului Nou si Pastelui.
Ca popor, suntem superficiali. “Fumam” numai ce e “comercial”…
Nu am nici o mandrie de asta PROSTEASCA …
MI – E RUSINE CA SUNT ROMAN !!!… PUNCT !!!…
Mai grav este ca acum 20 de ani , nu gandeam asa !!! Am doar 38 de ani si deja simt ca nu mai am nici un viitor in tara asta !!!
1 decembrie pentru mine reprezinta o zi in care trebuie sa-mi amintesc de istoria poporului, cu bucurie, cu admiratie, cu infrigurare. Modul de sarbatorire de la televizor e “fals”. Azi e ziua “Romaniei”, nu a noastra, care nu avem nici un merit ca ne-am nascut aici. E ziua unei natii, nu a unui popor (o masa de oameni, care habar nu are ce va face “maine”, “azi” e prinsa in “nimic” si mai mult, a uitat ce a fost “ieri”).
Revin cu un citat din Testamentul Grupului Carpatin-Făgărăşan de rezistenta anticomunista. Nu il prezint aici pt a combate ceva anume, afirmatiile lui Victor sau ale altora. Vreau numai sa impartasesc cu voi ceva care m-a impresionat:
“Noi nu admiram neamul nostru, nici nu cautam sa-l intelegem si sa-l studiem in virtutea nu stiu carui principiu scornit de mintea omeneasca. Noi il iubim. Asa cum e. Asa cum isi iubeste copilul parintii lui. Si nu l-am schimba cu oricare altul, nici in gând, cum nicio mama din lume nu si-ar schimba copilul ei. In inima si mintea noastra n-au incoltit niciodata visuri si gânduri de emigrare prin nu stiu ce tari fericite. Voim sa ramânem aici partasi ai durerilor si bucuriilor neamului, al destinului sau, in valul caruia voim si noi sa ne contopim soarta noastra…”
Sunt mandra de o parte din realizarile mele, din Romania.Poate ca nu as fi suferit atat ca sa realizez atatea prin merite proprii ,daca nu as fi trait in Romania. Sau poate ca da, nu pot sti sigur. Tu ar trebui sa fii fericit ca muncesti pe bani reali si ca ironia ta iti poate fi de mare ajutor aici , in Romania. In alta parte nu te-ar fi ajutat deloc. Chiar uneori ma supar ,cand oameni ca tine sunt vedete doar pentru ca fac misto si apoi se mai si vaita. Te-as vedea cum ai trai cu 1000 lei pe luna , mergand la servici zi de zi poate in frig sau ploaie sau facand economie la toate . Sa nu spui ca esti intelectual si ca meriti pentru ca si eu sunt, dar nu am avut norocul si tupeul tau. Asa ca ,sa stii ca trebuie sa fii recunoscator acestei tari si sa nu o mai denigrezi in fiecare seara ca sa faci bani din barfe.
@CARMEN: daca n-as fi extrem de tolerant azi, ti-as spune ca esti o vaca proasta. dar sunt.
@ Carmen
Cred ca l-ai confundat pe Victor cu Boc sau Basescu. Ei fac misto de tara si se vaita ca nu au bani. Iar de tupeu, nici nu mai zic. Deci daca duci lipsa, lor sa te plangi.
“Denigrarea” de care zici, o face la adresa portocaliilor. Nu stiam ca pdl inseamna Romania. Poate doar in mintea ta.
1.Doar nu credeti ca alte popoare nu-si cresc copii dupa alta morala si alte norme.
2. Daca in vest traiesc dupa norme, legi, cu buna cuviinta, fara sa-mi fac neamul(romanesc) de ras si totusi nu sunt mandru de faptul ca sunt roman este condamnabil.
3. Daca la mine in gradina am 4 stegulete; 2 germane, 2 romanesti si un steag mare romanesc
si nu rezonez la mandria de a fi roman este rau?
4. Daca imi critic tara si conducatorii aici, intre romani; dar intre straini am intotdeauna la indemana ceva care sa nu ii permita sa ma atace la neam (romanesc) si totusi nu ma simt mandru ca sunt roman se pune?
5. Daca -fiind plecat de peste 20 de ani din tara- la mine in casa se vorbeste romaneste ca la oricare roman din tara si totusi nu ma simt mandru ca sunt roman, ma face un roman mai putin bun?
6. Intre straini poti fi un bun roman si nu intre romani. Si nu cu lozinci si cu dovezi sforaitoare…
Argumente ar fi numai că : suntem mândri cu părinţii, cu strămoşii noştri, cu Oamenii din România, cu ei… dar, sunt tristă, sunt tristă pentru ţara mea.
Ziua Naţională. A patriei. Şi ce e patria… * Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor. * 1 decembrie, o pildă istorică şi un îndemn: renunţarea la renunţare, căci, numai împreună, uniţi, cu credinţă în Dumnezeu, vom izbândi şi vom scăpa trupul patriei de ciuma jefuitorilor. E patria noastră, a românilor de pretutindeni !
* Este nedrept să înveţi copilul cum să moară pentru patrie, înainte de a-l învăţa cum să trăiască pentru ea. * – Grigore Vieru
LA MULTI ANI ROMÂNIA!
LA MULŢI ANI, ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI !
@ Victor Ciutacu
Sunt trei tipuri de oameni.
Unii nu dau în cap la oameni să le fure banii pentru că aşa ceva nu este moral.
Alţii nu dau în cap la oameni pentru că le este frică că vor fi pedepsiţi pentru asta.
În sfârşit, există oameni care dau în cap la oameni.
Eu vă spuneam că normalitatea, aşa cum o văd eu, este prima variantă, cea de dorit pentru societate, anume că există un ţel (conştiinţă) care dictează comportamentul. Dumneavoastră aţi eliminat-o imediat. Mai rămâne frica şi fărădelegea.
Nu am scris niciodata pe blogul tau, dar acum parca-mi vine sa spun cate ceva. Eu nu mai sunt in Romania de vreo 2 ani. Cand am ajuns, aveam in cap cateva idei de genul “sunt mandra de tara mea, o sa le arat eu astora din Occident” pana cand mi-am dat seama ca, de fapt, motivele mele de mandrie erau mai palide decat Elena Basescu cand vorbeste despre Boc. La intrebari precum “care este produsul emblematic al Romaniei?”, “ce industrie este cea mai dezvoltata in Romania?”, “care este salariul mediu in Romania?” am ramas ca magarul la poarta noua si m-am intrebat “da, chiar, care sunt?”. Eu zic sa lasam la o parte patriotismele astea de 2 bani si sa nu ne mai uitam dupa Stefan, ca uitam sa mai avansam. Nationalitatea este o treaba de circumstanta. Daca ne nasteam cativa kilometri mai incolo nici nu stiam cine e Mihai Viteazul. Intr-o tara in care intr-un spital judetean se strang bani ca sa se dea celor care platesc salariile (pot sa iti vorbesc mai pe larg despre asta, Victor, am ajuns sa platim ca sa fim platiti), nu vad ce rost mai are sa vorbim despre patriotism.
Victor, poti fi mandru si de ceva ce nu-ti apartine. Asa cum cred ca esti mandru de toate reusitele celor dragi, asa poti fi mandru si de tara asta. Cred ca poti fi mandru ca apartii unui ceva mai mare decat propria familie, propriului grup. Si nu cred ca trebuie sa ma apuc eu sa insir ce inseamna Romania, dincolo de balamucul zilelor astea. Realismul rece al unui om traitor in prezent nu cred ca te impiedica sa fii mandru de ,,Apara Duckadam!” ,,10!!”. Si te mai intreb ceva: nu te-ai simtit mandru cand intr-o dupa-amiaza ploioasa, vreo 1000 de conationali de-ai tai au strigat ,,Libertate!”. Ca lor si atator altora ca ei le e draga democratia si alte asemnea concepte. Oare n-au si astea legatura cu sentimentul national?
@Bibliotecaru: n-am inteles de unde ati dedus ce ati dedus si ce legatura are (daca are) cu subiectul dezbaterii pe care am initiat-o. si nici de ce va ambitionati sa faceti chat pe blogul meu, daca tot veni vorba…
@mirel: am vibrat si la “10!”, si la “apara Duckadam!”, am fost mandru de mine, de Badea si de cei peste 1000 de oameni care au iesit alaturi de noi in strada pentru drepturi si principii, dar mi se pare vreo binecuvantare sa fii roman.
Nu pot să-ți aduc argumente Dom’ Ciutacu…Pot cel mult să-ți spun DACĂ sunt eu mândru că sunt român, și dacă da, de ce.
Noaptea târziu, pe 23 august 1939 doi bețivi de care nu auzise nici dracu până atunci – unul Molotov și altul Ribbentrop semnaseră la Moscova în fața lui Stalin (de care auzise deja toată lumea) un petec de hârtie care îi dezmoștenea pe românii din teritoriile cedate de avere, de limbă, de straie, de demnitate și pe unii din ei, pe cei ortodocși și de religia lor. Dacă înainte de 1918 nu era mare deranj să fii român în Transilvania, imediat după 24 august 1939 chestia asta a devenit aproape echivalentă cu o faptă penală. În prima săptămână zeci de mii de familii și-au încărcat tot ce au avut în căruțe și au fugit înspre sud. Unii au răzbit, alții au fost omorâți sau jefuiți pe drum sau întorși la ceea ce li s-a permis să păstreze pentru a fi mai apoi înrolați într-o armată străină într-un război ce nu era al lor sau trimiși la muncă forțată să construiască ”infrastructura” altei țări.
Nu sunt mândru că România a cedat teritoriul pe care se aflau ai mei fără ca măcar să tragă un foc de armă abandonând milioane de români la cheremul unui regim străin revanșard și naționalist extrem. Nu-i vorba de teritoriu doar – e vorba și de oameni. Nu sunt mândru pe data 1 decembrie, în mod special, pentru că ÎNCĂ mai sunt români (dacă și-or mai fi spunând așa măcar) care nu ”au răzbit”. Tot așa cum nu sunt mândru că ne-am lăsat iar, fără luptă, la ultimele alegeri de președinte (și nu numai). Și cum nu sunt mândru din alte multe motive.
Dar de dragul celor ce au rezistat acolo, de dragul celor ce s-au întors din cenușa războiului la bordeiele lor, de dragul celor ce s-au bătut pentru viața lor și a copiilor lor, de dragul celor ce cu încăpățânare nu s-au lăsat ”asimilați” și au vorbit și cântat și jucat și muncit Românește în acele vremuri – DA, SUNT MÂNDRU CĂ SUNT ROMÂN! De dragul celor ce au avut nebunia să creadă cu niște zeci de ani înaintea acelor vremuri că românii pot trăi sub același Rege și sub același steag și au crăpat pe front pentru asta – DA, SUNT MÂNDRU CĂ SUNT ROMÂN.
Ce rost are toată scremerea de a striga împotriva lui băsescu și a javrelor lui dacă ne e rușine că suntem ceea ce suntem?! De la ce ar porni unii care să-i pună pe ăștia acolo unde merită – de la CV-ul lor, de la rușinea lor, sau de la ce?! Sau, poate în zilele astea, din căldurica biroului nostru, sau din cea a căsuțelor în care locuim ne permitem să ne băgăm picioarele în TOT efortul celor de dinaintea noastră. E trendy. E de bonton. E cool. Să nu ne mirăm atunci că oamenii ”nu ies” – la ce bun? Ca să-și bage apoi alții picioarele în efortul lor?
Și să nu ne mai mirăm că suntem tratați ca niște țigani migratori! Care, dacă nu mai simțim niciun dram de mândrie, chiar suntem. Și ca să nu fiu înțeles greșit, cu respect – Sunteți!
@Oarecare: eroica argumentatie, da’ mie nu mi-e deloc rusine de ceea ce sunt. doar ca nu-s mandru ca m-am nascut in Romania din doi parinti cetateni romani
Asteptam sa citesc comentarii de bun-simt in care sa nu se scurga aroganta ciutacului, dar m-am inselat. Sa-ti faci o cititoare “vaca proasta” (@carmen) e penibil. Nu confunda antipatia cititorilor pentru basescu si boc cu o simpatie teribila pentru tine si badea. Ambii va puteti pierde audienta intr-o clipa, daca va scaldati in mocirla mitocaniei. La multi ani.
A fi numai logic (pragmatic) e ca si cum mi-as taia un picior. Pot fi mandru ca sunt roman (francez, neamt..pinguin) din resorturi care nu tin tocmai de logica.
‘@Hefox: sunt mandru de parintii mei’–de bunicii mei, de strabunicii mei si uite-asa se inlantuieste, pentru fiecare cred, o bucurie
Eu sunt bucuros (mandru ?), de exemplu, pentru limba romana, atunci cand o vorbesc (si scriu) corect, dar mai ales cand ii inteleg subtilitatea si profunzimea.
Mandru ca sunt Roman nu sunt dar nici nu m am ferit prin alta tara sa spun ca sunt Roman. Am fost intrebat de unde sunt am spus din Romania si daca spuneam ca sunt Bulgar sau Polonez ce rezolvam aia au patru co.ae ? Argumente nu am sa fac pe cineva mandru a fi Roman si nici nu ma chinui sa le gasesc as imbatrani cautand.
@Caemen
Ce-ai cautat ai gasit!
Ma intreb ce te face sa te crezi intelectuala?Ai terminat o facultate bifand gaurele?Ai cumva curajul sa-ti asumi,cu nume si prenume,critici la adresa mediocrilor care ne conduc,expunandu-ti zi de zi pe tine si familia la riscuri?Ai scris in viata ta un articol,o poezie,ceva…Nu cred.In schimb am convingerea ca nu intelegi ce inseamna un spatiu privat,fie el si-un blog!Scrie-ti te rog idioteniile pe blogul d-nei Udrea.
Dl. Ciutacu intrebarea dumnevoastra arata ca aveti grave probleme de identitate.
Sincer, nu pot decat sa va compatimesc …
Poate nu ne-am înțeles, Dom’ Ciutacu… Eu de la românii ăia doi (ai mei), și de la cei de dinaintea lor am învățat să nu fur, să nu mint, să nu-mi doresc ceea ce nu mi se cuvine și alte lucruri care astăzi nu mai au curs bun la bursa de la București.
E bine că nu ți-e rușine… Asta poate însemna că ești mândru??
nu stiu ce as putea sa spun despre tine, dar la mine singura mandrie ca sunt romanca sunt parintii mei, care m-au educat cum au putut ei,care sunt romani de la tara, nici destepti nici prosti, nici bogati nici saraci, cu care ma mandresc… asta e singurul meu motiv de mandrie … ai putea sa incercii cu asta mai intai
@ Raluca
Sa inteleg ca Romania e doar o adunatura de hoti, parveniti si cretini care isi bat joc de munca altora si e vina lui Stefan cel Mare sau Mihai Viteazu ca nu am evoluat si ca nu sunt bani in spitale.
Cred ca se greseste cand se pune egal intre Romania si tot ce e rau in zilele astea. Romania inseamna datina (traditie), istorie, oameni care au avut un aport la istoria mondiala si geografie.
Iti dau un exemplu. Faptul ca sarbatoarea Craciunul a ajuns motiv de marketing, nu e vina lui Iisus ci a noastra. Craciunul inseamna mai mult decat datul de cadouri si statul prin mall. Asa si cu ziua Romaniei.
Ziua Romaniei nu inseamna parade si discursuri.
Urmaresc discutia de cateva ore bune… Mai oameni buni, nu conteaza daca suntem sau nu mandri ca ne-am nascut aici. Problema nu este bine pusa, cred eu. Putem fi recunoscatori unor oameni care se numesc ori s-au numit romani in trecut, datorita carora avem anumite avantaje in prezent, putine sau mai multe, materiale sau spirituale. Spre exemplu, eu sunt recunoscator celor care au murit la revolutie pt ca acum exista libertate religioasa, asta ca sa dau un singur exemplu. Patriotismul poate contine si astfel de sentimente de recunostinta. Apoi, un alt aspect al patriotismului este acesta: fiecare sa isi faca datoria cat mai bine acolo unde lucreaza si unde are anumite responsabilitati. In trecut sau in prezent, unii romani si-au facut sau isi fac aceasta datorie iar actiunile lor au influentat si influenteaza ceea ce suntem noi acum. Fata de aceste persoane, nascute aici in aceasta tara,care uneori si-au sacrificat propria viata, simt recunostinta. Pe ei ii celebrez cu ocazia zilei nationale. Asta este tot.