Cornel Ilie, VUNK
Asta este vorba pe care fiecare roman, din cele 22 de milioane din tara plus alte milioane de emigranti, a gandit-o sau a spus-o cel putin o data. Cei mai multi o gandesc si o simt in fiecare zi, cel putin o data pe zi. Si noi suntem unii dintre ei.
Nu este o revolta, o frustrare sau un manifest, este o hotarare, pe care trebuie sa o luam fiecare dintre noi. Vrem sa stie tot romanul ca o tara este condusa, ingrijita si imbunatatita de oameni, nu de functiile pe care le ocupa ei. Trebuie sa fim si noi „ca afara” si schimbarea trebuie sa inceapa de la fiecare din noi, din propria sufragerie. O tara nu se schimba, pana nu se schimba si oamenii care pot sa o faca. Si acestia nu sunt politicienii, ministrii sau primarii, ei n-o vor face niciodata. Noi, cei care i-am ales, acum ar trebui sa-i ignoram si sa nu mai asteptam nimic de la ei. Ei nu sunt „ca afara”, ei sunt pe dinafara. Nu exista politica in Romania, asa cum nici Romania nu exista in politica facuta de ei.
Ne adresam celor care stiu ca se poate si altfel. Ca se poate si la noi ca multe lucruri sa fie la fel de naturale, de corecte, de sanatoase si de firesti „ca afara”. Ne adresam celor care mai au putin si vor sa plece din tara, pentru ca „afara e altfel, e mai bine”, „e mai decent”, „merge treaba mai bine”, „esti tratat mai bine”, „esti respectat” si sa le dam puterea si curajul sa n-o faca. Pentru cei mai multi pare imposibil, pentru unii este un vis, pentru altii o dorinta. Pentru noi si pentru voi este o sansa. O sansa deghizata-n sarcina. A venit randul sa nu mai stam la rand pentru respect, decenta, bucurie si firesc. Ele nu sunt de vanzare, de cumparat, de inchiriat, de imprumutat sau de pomana. Ele sunt de (re)descoperit in fiecare dintre aceia care o sa inceapa sa spuna „Vreau o scoala ca afara”, „Vreau sosele ca afara”, „Vreau spitale ca afara”. Ziua noastra nationala, scrisa in cifre, este numarul de telefon al apelului de urgenta: 112 (01.12). Ce potrivire mai buna sa fie, pentru un popor mereu in stare de urgenta, cu motive sau fara, intr-o panica totala pe care poti s-o atingi aproape cu degetul cand mergi pe strada? Poate ar fi mai potrivit sa schimbam putin titlul imnului tarii si sa spunem „Desteapta-MA, romane!”, dar, azi, mai mult ca oricand, noi spunem „VREAU O TARA CA AFARA!”.
Şi ştii, pe mine asta mă face să mă gândesc că ai punctat cel mai bine cu ocazia zilei de azi. Cine poate, să priceapă. 🙂
Revin pe blogul acesta si nu ma pot tine deoparte de subiectul acesta care,recunosc e unul sensibil pentru mine si familia mea.
Dupa revolutie, mai precis prin 1992, sotul meu era animat de o mare dorinta de a face agricultura asa ca a decis sa cumpere un tractor sa-l ajute la munca pentru ca parintii lui luasera inapoi cele aproape 10 ha de la colectiv(cu un imprumut de la Banca Agricola cu dobanda de 113%,ca de…pentru agricultura luau privilegiatii sa-si cumpere apartamente pe la Bucuresti). Dupa incercari succesive pe mai multe culturi, a renuntat iar pamantul a fost dat in asociatie pentru ca cheltuielile erau prea mari statul nu se implica.Prin 2001 inca mai facea incercari disperate de rotunjire a venitului familiei muncind la o companie de distributie a energiei electrice iar in timpul liber facand araturi de vara sau toamna,carand fanete la oameni ori mergand dupa serviciu sa faca instalatii electrice in case nou constuite. Nici nu-l mai vedeam cand venea ca uneori se facea miezul noptii si inca nu venise iar a doua zi o lua de la capat. De la primarie ni se cerea un impozit mare pentru venitul realizat cu tractorasul dar ajutor nici pomeneala. Intre timp copiii nostri cresteau nevoile si ele iar noi munceam ca doi boi in jug fara sa atingem macar acea minima indestulare. Asa ca sotul meu a vandut dragul lui tractor si cu banii obtinuti si-a luat ,,biletul,, de emigrant in Marea Britanie in anul 2003 sperand ca de data asta sa reuseasca sa ofere familiei ceea ce nu a putut muncind pe branci in tara lui. Si a reusit. In cativa ani am ajuns nu numai sa uitam de grija banilor dar ne-am mai permis si unele mici rasfaturi. Intre timp eu l-am urmat impreuna cu baiatul nostru care pe atunci avea 10 ani si pot spune ca nu regret nici o clipa pasul facut. Atata doar ca visez inca la ziua la care ne vom intoarce inapoi si ma intreb obsesiv: DE CE TARA MEA NU A PUTUT SA OFERE UNOR OAMENI CA NOI CARE NU STIU ALTCEVA DECAT SA MUNCEASCA SANSA DE A-SI TRAI VIATA LANGA CEI DRAGI SI LA CASA LOR?
Din pacate eu nu vad o scapare pentru aceasta tara, mentalitatiile debile sunt mult prea inradacinate ca sa poata fi schimbate. Toate parasutele sunt pe ecranele televizoarelor si pe prima pagina a ziarelor si culmea sunt si admirate de o parte a poporului, sunt ani de zile de cand nu am putut urmari la televizor altceva decat emisiunea lui Mircea Badea si mai nou pe a ta Victor. Eu vad toate astea de departe si ma apuca groaza, nu cred ca a-si putea suporta toata mizeria din interior. Cum zicea Mircea ajungi la un punct unde numai ura te tine in viata.
sunt vorbe care din pacate nu se vor transforma in fapte.pe hartie suna minunat dar realitatea trista este ca suntem praf.suntem fara orizont,fara curaj si poate cel mai grav fara un lider.un lider care sa ne dea cu creierul de pereti si care sa ne scoata din starea de resemnare generala.
Despre Ioan Botiş n-ai prea multe a spune. E un mocofan tembel, devenit ministru. O reţetă de succes în Guvernul marelui om de stat, Emil Boc.
Despre propunerea lui Ioan Botiş iar n-ai prea multe de spus. O cretinătate cât cerul. Şi ea, reţetă de succes în echipa trimisului din Răchiţele.
Despre apologeţii celor de mai sus e însă o discuţie mai largă. Nu insist decât pe o slăbiciune personală: Alma (da, ştiu, sună a nume de husky siberian, dar încetaţi, nu e vina ei). Carevasăzică, şefa Camerei Deputaţilor e întrebată ce părere are domnia sa despre intenţia de reducere a concediului maternal la 1 an. Reporterul solicită timid ca Alma să-i răspundă “în calitate de femeie”. Numai că deh, are şi ea anumite limite. Drept pentru care oferă un răspuns “în calitate de sociolog”. Bine şi-aşa. Era mai grav dacă răspundea în calitate de aritmetician.
Cât despre conţinutul răspunsului, dragă doamnă sociolog, dacă sondajele îţi arată că cele mai multe femei îşi doresc să se întoarcă la serviciu după 6 luni de zile, la ce gâtu’ mă-sii mai daţi o lege prin care le OBLIGAŢI să facă asta?
Aport!
si ce ar trebui sa facem?ce sa schimbam,sau mai bine zis cum sa schimbam?
din tot sufletul mi-as dori sa putem schimba,dar…cum?ne strangem 2,3 la piata sau la colt de strada,punem tara la cale,hai ba sa facem ceva,si pana la urma,ba lasa-i dracu,hai mai bine la o bere,cam asa se schimba in romania.
EU VREAU AFARĂ CA ÎNAUNTRU(o ţară, o viaţă).(inauntru, acasa, in casa, undeva intre 4 pereti, intre 2-3 prieteni, între lucruri cunoscute, unele dragi, acolo unde te simti aparat, confortabil…doar bine)
Cum ma pot gandi la un viitor in Romania, cum ma pot gandi la o tara mai buna? cand vad tot felul de oameni incapabili, oameni care nu au pic de morala, care nu mai stiu ce e aia viata.Oameni care ti-ar fura si lenjeria de pe tine.Eu tot am fost optimist, si m-am gandit la o schimbare in bine, dar se pare ca m-am tot inselat pe zi ce trece.
Ma dau batuta,…adica am clacat ,ma declar invinsa!!!Numai moartea ne mai scapa de astia.Basescu e omul dracului,cel insemnat ,Antihrstul.Sa-i vad morti si pe cei care l-au votat!!!Suntem o tara de idioti!!!
Anna are dreptate,dar chiar trebuie sa plecam toti???Si-a cumparat Basescu tara???I-a lasat-o maicutza lui mostenire???Nu mai putem respira,ne sufocam!!!a fi bugetar e o crima,dar cine sa mai puna creionul in mana copiilor???
in primul rand vreau sa imi cer scuze pentru scris .Ma uit la televizor si nu imi vine sa cred ce se intimpla am 40 de ani am fost la revolutie am pierdut prieteni in 89 nu am fost sa imi iau certificat de revolutionar(imi erea rusine sa spun ca am participat la revolutie)dar ce se intampla de 20 de ani este crima impotriva umanitati (ceausescu a fost condamnat pentru subminarea economiei toata clasa politica din romania ar trebui sa fie condamnata acum pentru subminarea economiei)VA rog sa ii intrebati pe politicieni daca sunt constienti de dezastrul pe care l_au produs eu unul m_am saturat imi vand casa (care este a parintilor si plec din aceasta tara)si plec din aceasta tara condusa de 20 de ani doar de profitori si incompetenti va multumesc.
eu am plecat ceea ce va doresc si voua. *in romania – cu R mic – Speranta a murit la nastere.
Trist, foarte trist. Am momente in care ma simt vinovata ca sunt la MIlano pt universitate si ca trebuia sa raman in tara si sa ajut intr-un fel tara. E o modalitate de autoaparare si de resemnare cea de a parasi pt o vreme tara sau de a emigra definitiv. E adevarat ca trebuie reactie din partea noastra, a cetatenilor care in primul rand trebuie sa se reflecteze in comportamentul nostru.
victor daca te-as putea ruga sa pui melodia acesta saptamana aceasta la una din emisiunile pe care le faci … ar fi ceva sa mai artagem atentia politicului ca si noi oameni de rand vrem un trai mai bun !
Este adevarat tot ceea ce spui, dar in ziua de astazi crede-ma ca nu se mai poate schimba tara asa usor, pe zi ce trece se inmultesc cocalarii si pitipoancele, si noi avem pretentia sa schimbam tara? cred ca incep sa dau dreptate acelui show din Franta, dupa meciul Romania-Franta. Mai ales cu Base si Boc la conducere credeti ca putem face ceva? Udrea si cu mai stiu eu cine cheltuie banii statului prin America si prin insule exotice si dupaia n-avem bani de platit salariile si pensiile? Pai de unde frate ? Cam asa sta treaba in ziua de astazi in Romania. Credeti-ma, eu ca Roman, imi doresc enorm sa emigrez in alta tara, nu spun ca nu sunt patriot, din contra sunt , si tin la aceasta tara, dar cand ai o asemenea conducere crezi ca poti face ceva? Trebuie sa taci si sa inghiti minciunile lui Basesc si Boc. Asta este , ce sa facem…