Deseori sunt întrebat mustrător ce am cu Traian Băsescu. Răspunsul e banal, în plan personal, nimic. Doar că nu comentez viaţa de zi cu zi a lui pe persoană fizică, ci în plan instituţional. Aşa că azi vă dau, preluând din spusele mele la Sinteza zilei ca din marii clasici,
Blog
Me, myself and I: the red dog forever
Puștan fiind, nu mi-am imaginat că ar putea să intereseze pe cineva părerile mele de dinamovist. Mă bucur că, în proximitatea meciului Steaua-Dinamo, am putut vorbi, pentru site-ul suporterilor dinamoviști, despre altceva decât Băsescu, Voiculescu, scandaluri politico-economice sau orice mizerie cotidiană.
Se lasă Băsescu sau este vrăjeală ieftină?
Pe tot mai multe canale (new) media se acreditează ideea că Băsescu e muşcat de gândul renunţării la o nouă candidatură pentru cea mai înaltă funcţie-n stat. Aruncată de autoasumatul manipulator Andronic, informaţia cu pricina a fost preluată, înspre tocare, de comentatori ai Hotnews şi ziare.com. Cunoscându-l, cred eu, destul
România: Land of paranghelie generală
De 1 Mai-ul extins, sărbătoare legală aşezată calendaristic şi parcă strategic în vecinătatea Paştelui evident liber, dacă te uitai la televizor, aveai impresia că noul „land of choice", descoperit recent pe Net de originalii de la Turism hăt departe-n Croaţia, s-a transformat subit într-un soi de tărâm al făgăduinţei. Un
Daţi-vă câte două palme şi dispăreţi…
Călătorie de 1 Mai în land of choice (II)
Motto: "Dacă România ar avea messenger, statusul ei ar fi pietruirea totală a uliţelor de pământ" (Masha) UPDATE: Sunt absolut convins că, după ce Felix Tătaru o va învăţa pe Elena Udrea cum se cheltuie-n beneficiul cauzei portocalii un mizilic de 70 milioane de euro, aceste imagini vor fi valorificate instituţional