Filosofii de bodegă ai politicii dâmbovițene tot nu reușesc să se prindă care a fost punctul-cheie al succesului lui Mircea Diaconu. Şi caută conspiraţia malefică din spate. Dincolo de neutralitatea amabil-politicoasă a PSD, de notorietate (pe care mulți actori mari o au, dar nu le folosește politic la nimic) și
Tag: mircea diaconu
Clasă politică de învingători de meserie
Vă rog să mă scuzați. Sunt prea deștept
Cum am semnat pentru Mircea Diaconu
Am în spate o experienţă a gesturilor publice spectaculoase şi controversate. De la susţinerea făţişă a candidaturilor lui Sorin Oprescu şi Crin Antonescu, în totală contradicţie cu interesele de moment ale trustului pentru care lucram atunci, până la semnătura dată în direct pentru candidatura faimoasei Eba şi memorabilul interviu pe
România, ţara faimoaselor curve virgine
În ţara unde fosta opoziţie acuza fosta putere de ciocoism, actuala putere se comportă la fel de ciocoieşte cum o făcea şi actuala opoziţie. În ţara unde Băsescu şi-a pus curvele miniştri, ne indignăm că Dragnea şi-a făcut secretara candidat, iar Stroe pe-a lui secretar general adjunct la guvern. În
Prostovaniada bate la cur sinecuriada
Guvernul Ponta a început să ia, prin oamenii săi, nişte măsuri bruşte care pe mine mă interzic. Azi am auzit, la scurt, două trei, una după alta. Şi ziua-i lungă. Întâi, Hidroelectrica, societate de interes strategic care a încheiat anul precedet pe profit, se bagă singură-n insolvenţă. Strania motivaţie e că doar
Batman şi pixelul albastru ne salvează
Doamne, ce poate scrie lumea rea şi bârfitoare! Nu pot să cred că-i adevărat. O fi trucat cineva documentul. Să vină Batman şi pixelul albastru, să ne salveze! P.S. Turcescu şi Cristoiu sunt buni. Fac în vârful vieţii lor mai puţin decât pauzele mele proaste de publicitate. Eu aş investi în continuare
Concurenţo, vreau să aud linişte :))
Buletin de Săftica; la Mircea Diaconu…
Gaşca oamenilor de spirit şi televiziune
Recentele exhibiţii muzical-dansante Tălmăcene au reaprins falsa dezbatere privind calitatea invitaţilor din emisiunile tv. Aud scârbit justificări puerile şi ipocrite de genul "ce vină am eu că sunt obligat să împart studioul cu personaje stranii sau dubioase?" Această abordare e unul dintre marile falsuri vânturate în piaţa publică a ideilor.