Ziua politică pe înţelesul băsescienilor

vorbe-grele

1. Geoană a fost trimis astăzi de ANI la Parchetul General, iar lui Năstase i-a pus DNA, tot astăzi, sechestru pe casa din Zambaccian. Nea Trăiane, de ce nu ne spui tălică de la obraz care dintre Mitrea şi Diaconescu trebuie să fie ales preşedintele PSD? N-am vrea să stăm încordaţi

De ce susţin cu drag “No Băsescu Day”

vorbe-grele

Fiindcă, dincolo de faptul că persoana îmi repugnă, nu vreau să legitimez prin tăcere ascensiunea unei caricaturi de tiran care încearcă să-l imite pe Juan Peron şi, când se uită-n oglindă, nici de-un Hugo Chavez nu-i iese. Hai să ne luăm violetul înapoi!

Presidente, ia-ți pudelu’ de pe mine!

vorbe-grele

Pudelul președintelui României a dezvoltat o obsesie maniacală la adresa mea. De vreo doi ani, o ține într-o furie demnă de o rezervă de spital cu vedere la parc. Îi răspund, prin tradiție, o dată pe an. Dacă s-ar fi rezumat la mizeriile săptămânale tradiționale în care-l felează pasional și

N-ai cu cine, frate…

vorbe-grele

În ultimele zile, i-am tot văzut năvălind pe televizoare pe marii actori ai luptei pentru putere (dacă aşa se poate numi obişnuinţa de a sta-n opoziţie) din PSD. Sigur, nu stăteam eu în nevoia de a mă holba la ei. Îi cunosc suficient pe toţi, dar am

Ferea, se prăvăleşte reforma peste noi!

vorbe-grele

Reforma pesediştilor include o sfârtecare între disperarea lui Geoană de a nu-şi pierde poziţia şi privilegiile, dorinţa acerbă a lui Diaconescu de a erupe odată la vârful politicii şi incapacitatea lui Năstase de a înţelege că social-democraţia românească nu a început şi nici nu se va termina cu el. Peste aceste

Aglomeraţie mare pe piaţa misticismului

vorbe-grele

Toată lumea râde, pe bună dreptate, de mistica familie Geoană. Şi se tânguieşte că era să ajungă preşedinte unul care se sperie de magi. Numai că se scapă din vedere - evident, neintenţionat - că a ajuns preşedinte, pentru a doua oară, unul care umblă după el (inclusiv la talk-show-uri,

Intersecţia principiilor cu interesul…

vorbe-grele

Europarlamentarul Cristian Preda se plânge, pe bună dreptate, că nişte descreieraţi i-au dat jos blogul şi au atentat la libertatea lui de exprimare. Deşi nu jucăm pe aceeaşi parte şi nu l-am auzit să ia acelaşi tip de atitudine când aceiaşi descreieraţi atentau periodic (cu prilejul alegerilor sau, după caz, referendumurilor,

Să nu uitaţi niciodată, maneliştilor!

vorbe-grele

Observ - cu satisfacţie, recunosc - o mare iritare în rândurile elitiştilor portocalii de paradă. Oamenii se simt deranjaţi de alăturarea lor atât de discutatului fenomen al manelelor. Greşit! Favoritul lor a câştigat alegerile pe bază de manelişti şi adresându-se cu precădere votanţilor cu şcoală pe puncte sau, mai ales, fără.