Aş fi fost eu cel în cămaşă cu carouri care ar fi bătut covoarele de Cisnădie? Habar n-am ce păcatele mele aş fi făcut azi dacă nu pica nea Nicu. Ştiu că, fix acum 20 de ani, în anul întâi de facultate fiind, injectat de Europa Liberă, m-am hotărât să plec la Sinaia, în vacanţă, mai repede. Un oraş care mi-a oferit totul şi nimic. Acel acasă care mi-a dat răsfăţul total şi care, în acelaşi timp, mi-a fost de o ostilitate făţisă. Şi care, cel mai probabil, ar fi rămas acasă până astăzi. Deşi mi-am dorit mereu, cu disperare, să evadez dintr-un cătun cu pretenţii care mă strângea.
Aş fi fost un inginer mecanic ratat şi frustrat de cruda realitate că n-am ajuns nici al doilea Dudu Georgescu şi nici măcar noul Cristian Ţopescu. Probabil că la Mefin Sinaia, ajuns (după stagiatura pe coclauri) prin transfer cu mari intervenţii la MICM. O întreprindere fanion a industriei de profil, unde mi-a lucrat aproape tot neamu’. Cu excepţia mea, în ciuda biografiilor romanţate de Net care mi se pun în cârcă.
M-aş fi însurat cu vreo colegă de uzină (dacă n-o luam din facultate ca să ne chinuim cu naveta între locurile de repartiţie), aş fi intrat în partid fix ca să stau la trei camere pe Platou şi aş fi ajuns la 15:30 acasă. Aş fi mers duminica la meciuri (unde aş fi povestit vecinilor ce mişto a fost la Dinamo-Steaua şi la Steaua Anderlecht) sau după ghebe şi, în drumurile spre cumpărăturile pe sub mână din timpul săptămânii, aş fi băut coniac albanez din ceaşca de cafea mânuită cu dexteritate de Rodica de la Palace. Copiii mei ar fi făcut schi şi ar fi trăit cu eterna iluzie (vânturată de maică-mea cea veşnic hiperoptimistă) că valoarea se ridică la fel ca untdelemnul la suprafaţa apei. Mi-aş fi petrecut concediile, prin sindicat, pe minunatul litoral al Mării Negre (cred că la Neptun-Olimp) şi aş fi bătut covoare. Nu ştiu dacă pe alea…
http://www.youtube.com/watch?v=spR7-6IcPIwN-o dau mai departe ca leapşă. Cine are chef e liber să scrie unde pofteşte…
La-basescu deranjeaza puternic atitudinea de smenar smecher de Golden Blitz, de marinar care vindea pe vremuri blugi si cingo si care intre timp s-a ajuns si acum isi permite luxul de a se comporta “cum vrea muschii lui”.
Mie mi-e rusine cu un asemenea presedinte.
Cei din decembrie 89 n-au murit in niciun caz ca sa avem asa ceva la conducerea statului, presupus a fi democratic.
@Cris 10:33 pm
Punct ochit,punct lovit! Prima!
Misteaux text.
@ Cris
Corect! Cei care au murit in 89 n-au murit pt a avea asa ceva astazi, dar cei care au votat ulterior au ales sa avem asa ceva.
probabil un simplu om!
Am fugit la un priten la televizor,ere imposibil de crezut,Ceausecu a fugit cu elicopterul,la tv Sergiu Nicolaescu-mergeti la primarii!! Si am mers,primarul a iesit,parea cam livid,zice: -am dat butelie la cine am putut…..Si cate sperante mi-am pus in schimbare,ce fraier am putut fii…
Felicitari pentru emisiunea cu Tudor Gheorghe! Sper sa nu fie o simpla exceptie de la regula.
ganditi-va ca nu ar fi picat regimul si ar fi intrat netul in tara :)) Imi imaginez pe Nea Nicu si Elena la messenger :))
cred ca primii ar fi avut net aia de la partid…
iar copii lor ar fi emigrat sigur, vazand cate jocuri sunt in afara. dupa cateva shootere in retea cu baietii capitalisti si ceva pornaciuni, gata, veneau schimbarile :))
nu pot sa fiu serios azi, dupa ce vazui filmarea cu badea. imi vine sa iau totul in ras 🙂
Daca nu exista comunismul si sistemul lor de rahat , nu eram azi bolnav. Azi ma gandesc cat de fericiti sunt cei care isi permit sa aiba copii sanatosi , neriscand sa-i nasca deja bolnavi. In sinele meu azi exista doar sperante si vise , ma bucur cand realizez ca am reusit sa traiesc ceva ani si rad de fericire prosteasca ce-i drept atunci cand mi se spune ca suntem in UE , ca asa imi raman si mie atarnate niste iluzii tampite , cum ca drepturile imi vor fi respectate.
Imi fac eu doar iluzii , sau intr-o zi o sa pot si eu sa spun ca sunt fericit in societatea in care traiesc?
da bre, is tari covoarele de cisnadie, e tare si cisnadia, da’ nu mai face covoare, face in schimb voturi pentru basescu… sa fie o conspiratie… io zic ca e trucaj.
Mie mi se pare ca nimic nu conteza in fata BUCURIEI traite de o tara intreaga, la revolutie.A fost bucurie adevarata,oameni care opreau masinile in intersectii si se imbratisau,la mine in casa au intrat straini care treceau intamplator si care voiau sa se convinga de la radio si televizor,ca urletele mele din cadrul ferestrei nu sunt ale unei nebune care are impresia ca traieste in realitate ceea ce visase noapte de noapte,in ultimii 15 ani.Mi-au luat copilasii in brate si se roteau cu ei,nu,nu,acele clipe nu se pot uita,bucurie deplina,nu bucurie egoista,era bucuria unui intreg popor.Ce s-a ales de visele si sperantele noastre,ce mai conteaza?Important ca am trait acele clipe,restul e plata…
Poate era asa cum ati scris domnule Ciutacu, poate. In schimb poporul Roman nu era, si nu nici azi pregatit pentru democratie! Am facut primii pasi cu stangu in domeniu de privatizare si democratie! Am copia din occident numai lucruri negative! Nu sa dezvoltat nimic in afara de spaga, mita si coruptie! Exista o foatre mare diferenta intre salariul unui director si leafa unui muncitor, ceea ce pe vremea lui nea Nicu nu era! Ne-a picat in brate niste drepturi pe care de la bun inceput am inteles gresit! Oare ce se intampla daca mai traia 2-3 ani nea Nicu?
Pot sa recomand un film,nu e chiar off-topic : Goodbye Lenin!
De taină
La spovedania dinaintea ungerii de ieri, Preafericitul la-ngenunchiat, sub patrafir, pe Băsescu, la propriu şi la figurat ,cu întrebarea de control :
– Fiule ai avut relaţii intime cu “cărnoasa” ?
– Jur că i-am făcut numai educaţie politică multilateral îndesată !
– Aşa să te ajute, precum făcuşi şi mărturisişi…mai zise Preafericitul, ţinând în vinclu arătătorul dreptei.
Eram student la Timisoara in 1989.Pe 17 am fost in P-ta Operei.Am 45 ani si la orice ora as repeta momentele unice de atunci. Un singur si imens regret:nu as fi crezut niciodata ca ne vom transforma intr-un popor de manelisti,telenovelisti,otevisti,etc.oligofreni,in general.Pacat de ceilalti.Nu iti vine sa crezi ce discrepante exista in acest popor.
Eu aveam 22 de ani in ’89, lucram intr-un centru de calcul, cred ca tot acolo as fi fost…mi-e sila sa scriu mai multe amanunte din ce era atunci dar mi-e sila si de vremurile astea! in 21 decembrie ’89 mi-a murit un vecin, avea 18 ani, a fost dintre acei copii care-au stat in fata la teatru national in acea seara cu lumanari aprinse in mana. cand a traversat seara bulevardul sa plece acasa, a fost impuscat in omoplat din directie Interului 🙁 era cu fratele lui mai mare, l-a carat la spitalul Coltea dar a murit pe masa de operatie 🙁 nu pot uita niciodata, urletele mamei lui la parastasul de 6 luni, facut la Biserica Coltea 🙁 ieri s-au facut 20 de ani..ar fi fost un barbat de 38 de ani poate cu familie si copii, cine stie?! datoram mult acestor copii, asta e clar si nu vreau sa zic c-au murit in zadar, caci n-au murit in zadar! macar si pentru faptul ca azi puteam sa scriem pe acest blog, cu previziuni sumbre pentru anul care vine, si tot n-au murit in zadar!
“The Boat that Rocked”
Vedetzi va rog filmul si apoi comentatzi-va frustrarile.
In timp ce unii si-au trait frumos revolta tineretzii lor impotriva estabismentului, noi in Ro doar am “rumegat” vorbe la “nechezol” si atat. Si atunci ca si acum lumea se imparte intre “have” si “have not”
Necazul nu e cu cei ce cad clar in cele doua categorii , necazul e cu transexualii, cei care desi pe fapte, numere si dotare “have” in capul lor tot “have not” se simt.
Necazul e cu “nemultzumitzii de profesie” cei carora desi totul le pute desi culmea totul li se cuvine. Cei care nu sunt in stare sa faca nimic bine, corect si complect mai ales cand e vorba s-o faca ei pentru ei . Intr-un cuvant necazul e cu oamenii cu toarte. Oamenii care trebuiesc dusi de toarta de colo – colo, cei ce nu pot sa vorbesca si gandesca din capul lor si de aceea sunt tzopi – snobi de meserie, oamenii care cer si isi doresc sa fie prostitzi.
Necazul e cu cei care prefera ca injurand regimul sa-si spele de igrasiei pretzii CASEI LOR cu hipoclorit. Peretzii CASEI LOR primita CADOU MOCCA de la acelasi regim pe care ei il injura ca dupa ce le-a facut-o cadou nu le-a si “envelopat-o” adica izolat-o termic. Adica sa le fi izolat termic comunistii pomana in loc sa le-o fi data asa cum era.
Ca lor l’ii greu s-o faca. L-ii usor sa ceara daaaa l-ii greu sa faca sau sa platesca sa li se faca.
Lor li se cuvine sa primesca si fara sa depuna efort sau sa plateasca pentru acesta. Ca deh, cu munca, cu gandirea, cu planificarea responsabila, cah , ce atata CASA PASIVA (ultima moda de azi pe baza de polistiren).
Necazul e cu cei carora munca ce presupune gandire responsabila si nu automatism le-a putzit dintotdeuna. Cu domnii merge s’asa, asta nu e treba mea, asta fiind de fapt si in cele din urma viatza lor.
De ce sa-si fi lambrisat ei casa cu polistiren si lemn (ar fi tzinut mult mai cald si ar fi arata si intr-un mare anume fel), de ce ? Decat sa muncesti , sa planifici , sa platesti nu e mai usor sa injuri ?
Ce as-i fi facut eu ? Ceea ce mi-am dorit/planificat inca din armata.
Apartament cu 2 camere, frigider, magnetofon (nu aparuse CD-ul inca), masina cu care sa-mi car “planche a voile-ul” la baraj + as’ fi trait cu adevarat in fiecare zi sau ma rog asa cred eu acu ca as’ fi facut .
Ce am facut eu pana acuma ?
2 apartamente cu 2 camere + locuintza de serviciu, 2 frigidere, 3 plasme, 4 dvd playere, 2 calculatoare, MINUS , minus o viatza pe care s-o fi trait.
Cele mai frumoase amintiri cu munte sunt iesirile la fragi, vara, ghebe toamna + CQ – YO cand era competitzie (slana cu paine si ceapa, urda cu gogosari sau muraturi de la cantzarola + 20-30 km in traseu alpin cu rucsacele in spate – rock& roll).
Cele mai frumoase amintiri cu marea sunt de la operatziunile “monstrul” ce le organizam cu baietzii la Sfantul Gheorghe si desigur blatul din taberele studentzesti. “We rock all day and all of the night” Do you?
Pe voi cine si ce v-a impiedicat sa traitzi ?
“Open your knees to feel the breeze !”
Da. A fost bucurie autentica. Poporul traia in foame si frig si asculta Vocea Americii si Europa Libera prin debarale, s-a bucurat pe bune.. Nici nu si-a dat seama ca incet-incet la putere s-au strecurat tot niste comunisti si securisti, care aveau sa dainuie pana in zilele noastre si care, sunt acum printre noi.
La ora actuala, in Romania, este in aer, cam acelasi climat securistic ca in 1989. Difera doar “beciurile securitatii” adica metodele de intimidare sunt ceva mai subtile…Starea de neputiinta a cetateanului in fata abuzurilor si imbogatirii rapide a escrocilor e cam aceeasi … iar dorinta de iesire in strada similara.
Vreau sa-ti multumesc din suflet pentru emisiunea de aseara. Un mare om, o mare valoare, care, din pacate are de prea putine ori ocazia sa ne invete ce inseamna verticalitate… Iti multumesc inca o data
sa-l tina Dumnezeu sanatos pe Tudor Gheorghe. Ce ne-am face daca ar disparea si el????
Meseria de inginer este mai onorabila decat cea de jurnalist.
Inca putin si ma dadeau afara din armata.
Nota bene, nu prea ma incadram in peisaj si aveam,
din 500 de cadre, cel mai gros dosar la CI-st.
O treceam pe bautura si femei, cit ma tineau balamalele
si deoarece fiecare trebuia sa aibe un loc de munca,
cred ca ma angajau undeva pe la Romtelecom, ca sef de
echipa, deh aveam un trecut nasol.
Divorta nevasta de mine, ca nu se facea sa stea cu un betivan,
ce asculta doar muzica clasica, mai ales concerte de pian si cele de vioara.
Deveneam un ratat perfect si mai ales un demn urmas a lui George Nebunul, pata de culoare a studentilor ce frecventau Flora, in acest oras de pe Bega.
Un boem betiv, mort de tinar.
Cit priveste batutul de covoare, o faceam pe unul de Cisnadie, iarna pe zapada, “imbracat in cisme cu blana, sort, cu o racheta de tenis marimea 13.
@santinela
“Pina la urma mama dvs. a avut dreptate.Valoarea se ridica la suprafata.O singura problema este de pus-cit tupeu ai sa o poti promova!”
Cred ca asta e ideea, cei care ar fi putut sa fie ei insasi, pe puterile lor, cu parerile lor, cu coloana lor vertebrala in pozitia verticala, ar fi fost si atunci asa cum sunt si azi, in top 🙂 Si-ar fi castigat si atunci ca si acum, independenta si puterea de a fi ei insasi, cu sacrificii si cu durere, si atunci ca si acum.
Multumesc pentru emisiunea cu Tudor Gheorghe 🙂
Domnule Ciutacu, Craciun Fericit si La Multi Ani!
intreaba cineva daca Domn Ciutacu ar fi turnat la secu.
Chiar ca nu intelege nimic.
Nu avea cum sa toarne. Cum sa te legi la cap cu un asa om? Lor le trebuiau nevertebrate, un om din turma, un familist si un avid stahanovist in intrecerea socialista.
Putea fi doar un comunist ratat, omul de tip nou, in conformitate cu tezele de la Mangalia, nu se lipea de un asa “exemplar”.
Victor sunt foarte suparat!
Ieri tara si-a sarbatorit alesul, iar tu ne aburesti cu “personale”. In loc sa fie “ce-mi provoaca sila” sau “ce distractie,ce mistaeux” sau “rezervatia cu imbecili”,unde sa putem sa ne exprimam adeziunea prin cuvinte calde la sarbatorirea Realesului, tu ne iei cu ce-ar fi fost…
In loc de “Zi-le d-ale d-ale noastre!”noi ne reamintim de vremuri de mult apuse. Si am stat in fata micului ecran, cu sufletul la gura, urmarind parodia de (in)juramant, cu un sobor de preoti (rasul lumii) si amenintarile domnului Presedinte la adresa tuturor. Si aia de la Cotroceni a fost buna. Cu plecarea si venirea a fost de pomina. Garzi, parazi (sic), defilari, fanfara; tot tacamul. Mie mi-a placut. O tara din povesti, cu sefi de povesti;
ce faina era Udrea in costum de centurista, cu pantofii aia ( ati vazut cum mergea?) langa Patriarhul Bisericii romane; incurcatura la pupitru, cand trebuia sa cante popa sef iar Tiranul si-a uitat. Ce fain! Si Tronul! Ati vazut Tronul? Mai trebuia si sceptrul lui Ceausescu si spectacolul ar fi fost total…
Iar tu…
Culmea absolutului! “Daca n-ar fi fost” ce a fost,ca profesor universitar faceam studii in parapsihologie ca sa inteleg de ce mi s-a transformat viata intr-un cosmar, dupa Revolutie.Puteti sa ma condamnati dar eram un om implinit atunci; acum sunt terminat.
Noroc, Gore!
Sarbatori Fericite si La Multi Ani din partea unui fost coleg de facultate (Mecanica/Utilaj Tehnologic) si armata. Daca tot evocam 20 ani sa nu-l uitam pe capitanul Dedita, regimentul de infanterie, UM 01027. 🙂 🙂 🙂
Vad ca unii ne fac “ingineri ratati” sunt curios daca ei putea macar sa ia examenul de admitere din 1998 (la “incorporabili”) pe care l-am dat noi sau daca ar fi trecut examenele cu Deciu, Jinescu …
In 1989 aveam 13 ani, eram un copil si nu intelegeam prea multe din viata noastra traita in comunism. Insa cu siguranta viata mea ar fi fost alta, as fi urmat liceul la “real” (ca erau cele mai “bune” clase) si daca totul ar fi fost asa cum trebuie, as fi urmat o facultate probabil cu profil industrial sau silvic, ca asa era moda in urbea noastra industriala situata la poalele muntilor. Evident ca ceea ce ar fi urmat era un stereotip social din care cu greu ai fi putut sa iesi, insa cu mana pe suflet, stiindu-ma cum sunt, daca mi se urcau “piticii” la cap nu va garantez ca nu as fi incercat, cu toate riscurile, sa ma sutesc “afara”.
Multumesc lui Dumnezeu ca s-a intamplat asa in 1989 si ca baiatul meu poate sa traiasca altfel in ziua de azi!!!!
Bravo,Mana!Bravo, Victore!Probabil ca as fi fost vreo activista de partid. Se spunea despre mine ca eram tare in gura. Si probabil imi faceam reeducarea, la ora asta. Maritata cu acelasi barbat, cu 4,5, copii, ca asemeni Manei, trebuia sa maresc populatia Romaniei, si visand la o excursie macar in U.R.S.S-ul “pretin”, daca nu la Praga sau Varsovia. Si iubindu-mi prietenii, complotand cu ei, pe ton scazut sa nu ne auda vecinul de la 3. Revolutia a adus multe lucruri bune si noi pentru toti, dar ne-a luat iubirea fata de oameni si solidaritatea.In tineretea noastra, cu 100 de lei trageai un chef cu prietenii. Astazi poti sa ai milioane de euro, nu mai faci lucrul asta.
Am intalnit un dmn. Ciutacu la Solden , la ski , care zicea ca sta in Franta la Evian si e monitor de ski . E ruda cu tine?
@S&W: la Solden a ajuns George? e var cu tata si presta la Chamonix
Era cu niste bucuresteni in vacanta (a lor cred ), ai chinuia sa invete sa skieze corect))
Acum 20 de ani aveam 10 ani si fratele meu avea 8 ani. Parintii mei aflasera vesti despre caderea dictatorului de la VOCEA AMERICII si EUROPA LIBERA dar le era frica de o eventuala nereusita si in casa vorbeau doar codificat despre asta. Stapanea o stare de tensiune din combinatia fricii cu fericirea retinuta asa ca noi nu intelegeam foarte bine ce se intampla. Tin minte ca imi era foarte frica de razboi dar imi aminteam ca strabunica mea zicea ca “in vreamea lui Ceausescu nu s-a pomenit razboi”. Asa ca ma rugam noaptea la Dumnezeu si la Ceausescu sa nu inceapa razboiul. Atat puteam eu sa fac la varsta de 10 ani.
Ce as fi facut acum daca nu pica dictatorul?
Probabil (nu probabil, sigur) acelasi lucru pe care l-ar fi facut si celelalte femei care au postat aici.
Cu mici diferente intre noi toti am fi facut aceleasi lucruri: cozi pe la ALIMENTARA (unii in fata, unii prin spate, ca nu se stia niciodata pe unde bagau marfa), am fi spus bancuri politice in soapte si doar in familie, am fi facut copii si avorturi ilegale(copii pe care i-am fi trimis mai tarziu la mitingurile obligatorii si le-am fi spus ca este o mandrie sa fi chemat la astfel de “omagieri”), am fi batut covoare (cei mai norocosi le bateau pe cele persane), am fi pus zarzavat de ciorba pentru iarna si am fi facut racituri din adidasi iar de Revelion am fi mirosit coji de portocale si am fi baut nelipsitul sifon.
Parerea mea despre revolutie…daca nu e ok, te rog nu afisa commentul…
sanatate…
batutul covoarelor e sanatos, domnule! ;)) se pune sangele in miscare, respiri rapid, mai bagi si covorul prin zapada si schimbi pozitia din care te chinui. Si toate astea pentru ca un aspirator n-o sa poata avea efectul batutului covoarelor pe bara de la bloc, IN VECI SI-N PURURI 😀
Cu politehnica terminata, inca nu m-am lamurit daca am terminat-o eu pe ea sau ea pe mine, ma gandesc zilnic pe ce drum sa o apuc, sa ma reprofilez cu succes deplin pe ceea ce-mi place si in ceea ce am inregistrat profit pana acum, ori sa nu dau cu sutul celor 5 ani din viata de pe bancile facultatii… Sunt tot mai multi care-mi confirma ca recalificarea imi va face bine si va fi benefica. Dumnezeu cu mila. Oricum conjuncturile romanesti nu ma ajuta cu nimic…
Interesant articolul. Aproape toti am fi avut un alt drum, nu stiu daca esentialmente mai rau sau mai bun, dar cu siguranta mai cenusiu. Ce mi se pare cel mai hidos este ca in loc de refulari am fi acumulat defulari. Nu stiu daca in evolutia noastra spirituala conteaza, dar psihologic vorbind mi se pare lafel de nociv.
Toata stima si respectul !
Arunca un ochi si-o ureche daca ai timp http://www.youtube.com/watch?v=HxPH5uUiqws&feature=related
as fi trait intr-o romanica fara tine fara badea fara gadea,deci intr-o ramanica mult mai saraca decat o fac astia acuma,era gri inchis nu portocalie,poate era mai bine poate nu ,nu avem de unde sa stim,pe aia care erau inainte nu-i cunosteam in schimb pe astia nu vreau sa-i cunosc sa-i vad si totusi……:((
Oare am pierdut? Oare am castigat?
Ce am pierdut? Ce am castigat?
Ce fapte fac ca balanta sa nu fie equilibrata intre cele 2 antonime?
Ce-ar fi fost dacă n-ar fi fost?
Nu as fi stat in Romania. Nu as fi putut chiar da ca mi se promiteau lucruri. La fel ca si acum cand ne promit lucruri. La fel cum nici acum stau in Romania.
Cand am fost la Timisoara am vazut urmele gloantelor asasine la Catedrala, am pasit pe treptele unde in anul 89 oamenii erau secerati de moarte, din pacate ceea ce s a strigat atunci este departe mult prea departe ca tel si aproape izolat ca deziderat concret.
dupa o vreme, cand parca cu totii ne doream liniste in tara, dupa atata amar de vremuri tulburi, iata ca ne aflam inaintea celor mai triste evidente, alegeri libere dar cu aceeasi rocada intre ecsi; un stigmat recunoscut de marinel candva pe cand a obtinut primul mandat;
imi amintesc serile cand ascultam cu bunicul meu Europa Libera, dupa ce venea de la Uzina, mai apoi stand inaintea tv ului, ca inainte de fuga tiranilor, am purces amandoi in parcul unde am vazut cum muncitorii veneau de la uzina strigand impotriva comunismului; eram mic, dar stiam atata lucru ca tara se elibereaza; ce nu realizam este ca drumul prin desert este infinit mai greu si anevoios decat proclamata libertate;
in timp ce unii isi pregateau garderoba pentru a face din avatarul puterii o utopie a succesiunii, Romania, prin Timisoara, apoi intrega tara isi cauta eroii, isi privea, plangand, martirii; este incredibil cum la atata vreme de la anul 89 inca suntem bantuiti de stafia care in acea vreme isi numara ipochimenii care aveau sa incuibe tarii “sistemul ticalosit”; este incredibil cum sub mantaua noua a europenitatii se ascunde acea camasa a “clasei politice” patata cu sangele celor asasinati, cum calaul este profesorul urmasului eroului din anul 89;
mi e sila sa ii vad cum isi clameaza anticomunismul pe unii care in acea vreme a anului 89 nu stiau cum sa isi mai ascunda tarana pacatoasa prin ungherele casei sau aceia care deja avea drumul netezit spre “meandrele concretului” puterii in lipsa virtutii “sinergiei faptelor”, ca mai apoi sa gireze “capitalismul de cumetrie” pozand in “saraci si cinstiti” dar perfect arvuniti de concretetea “sistemului ticalosit”…
ca niciodata l am auzit pe Profesorul Emil Constantinescu rostind un laudatio, trist si dramatic in spiritul unui caragialesc pesimist; nu i deloc pacat ca marinelul nu a ajuns la premierile celor 10 pentru Romania, oricum nu pricepea nimic; nici nu avea cum; el isi intelege, doar pe udrea, ridzi in tandem cu berceanu si videanu, nimic mai mult decat sinistrul corespondentei cu greata de la cotroceni…
Anul 89 este inca doar o pavaza a amintirii eroilor DAR oare cand va fi si acea deschidere a privirii catre ROMANIA LIBERA SI ELIBERATA, de lichele securiste, de metehne comuniste, de ridicolul manelistic, de sistem ticalosit al unei “clase politce” sinistre…
Cind ma uit la emisiunile voastre sau va citesc blogurile am senzatia ca sinteti ‘ultima reduta’, un soi de haiduci moderni. Atita vreme cit existati mai exista speranta, speranta ca macar nu vom muri cu totii orbi, ca de murit vom muri oricum cu astia.
Ce s-ar fi ales de Ceausescu daca ar fi apucat zilele noastre? Sigur s-ar fi descurcat de un NUP…
Simitim gustul libertatii mai ales noi, cei care nu ne-am nascut cu ea. Chiar daca nu avem prea multe de spus, comentam pe net uneori doar pentru ca se poate.
Craciun fericit!
in clasa a 5-a intrebati de diriginte ce vrem sa ne facem cand vom creste mari eu am raspuns ca “nu stiu ce ma voi face ca nu am nici un plan de viitor”! am fost scos in fata clasei si mustrat ca asa spun ce care fura, ca voi deveni un hot si colegii mei sa se fereasca de mine!am ajuns acasa plangand.
dupa 3 ani a venit revolutia.eram la cumparaturi cumparam oua cand incepuse lumea sa iasa la geamuri sa strige ca a fugit ceausescu! aproape instantaneu s-a umplut strada pe care eram de oameni care incepuse sa marsaluiasca spre centru orasului.iesise cei din Steagu Rosu si din cartier. in centru la CC DEJA SE TRAGEA. nu l-am vazut pe tata din 21 seara pana dupa craciun.
de pe geamul bucatariei vedeam elicopterele de la ghimbav cum trageau cu rachetele in Tampa.cica descoperise niste tunele pe care le foloseau teroristii si aveau legatura cu CC-ul.
ma opresc din depanarea amintirilor!
din acel copil care nu avea un vis in comunism am devenit un om pe care cei cu care lucrez se bazeaza pe mine zi si noapte.
dau leapsa mai departe!
Mereu în confuzie
Căpitanul confuz (a se citi beat cui) zăreşte pe puntea dintre ani, cu ochiul funcţional, două sirene, una lângă alta, în bătaia lunei. Se pliază în ghenuche, pune pe umeri piciorul (coada) fiecăreia şi dăi, şi dăi, şi dăi, şi…îl vede alături pe Boc holbat la limita orbitelor, căruia i se confesează :
– Micuţule asta n-are nimic între picioare !
– Şefu ! decide-te : ori dreapta ori stânga ; pe centru e beliciune – goliciune !
imi place omul victor ciuacu.nu imi place incrancenarea nefireasca.respect si sarbatorii fericite
George Ciutacu- Ciutex- cel mai tare salvamontist din Sinaia si un tip super!
Craciun fericit si pentru Victor Ciutacu!
DOMNULE CIUTACU
Era imposibil sa nu vina revolutia si in Romania.Cred ca marea majoritate a romanilor si-au dorit caderea dictaturii comuniste si visau un stat democratic.Faptul ca dupa revolutie asteptarile noastre nu au fost implinite se datoreaza unor asa zisi anticomunisti care de fapt sunt frustrati ai regimului trecut si prezent. Romania este divizata in doua,PDL partidul prezidential ,care are majoritatea pirghiilor puterii si restul partidelor care acum sunt in opozitie.Am avut o sansa unica de a face schimbarea dar am ratat-o si din vina candidatului Geoana.peste 5 ani cred ca Antonescu are sanse dar nu este sigur ca nu apare un Basescu mic din PDL si cum au pirghiile puterii si bani pot cistiga din nou.
DRAGI ROMANI DIN DIASPORA VA MULTUMIM CA NE-ATI
AJUTAT.