Esti aici:
Prima pagină > News Flash > Ziua în care chiar nu mai suntem egali cu like-ul nostru de pe facebook

Ziua în care chiar nu mai suntem egali cu like-ul nostru de pe facebook

Cel mai comod ar fi să mă apuc azi să fac filosofia bățului de chibrit pe tema deciziei CCR în cazul Kovesi. Dar îi las pe alții, infinit mai pricepuți decât mine la sensibilul subiect, s-o facă ei. Eu mă pricep la presă, la făcutul ei, mai exact, că la consumat sunt chiar doctor docent. Și mă pricep, dincolo de calitățile native, pentru că am avut de la cine învăța. Și fiindcă am știut să tac inteligent când eram mic și prost. Și să bag la căpățână. De la unii mai trecuți prin meserie. Azi am ajuns pe poziții adverse, să împărțim platouri tv, uneori rubrici, alteori poziții editoriale sau de colaborare. Sau filmulețe în care ne amintim ce frumos era odată și plângem ce urmează. Într-o campanie extraordinar de inspirată a Ancăi Mireanu, pe care o și felicit pentru inițiativă și, dacă simte nevoia, o și ajut benevol.

Comentarii

comentarii

Similar Posts

8 thoughts on “Ziua în care chiar nu mai suntem egali cu like-ul nostru de pe facebook

  1. In 1989 ne-am facut o Romanie noua. N-am stiut ce sa facem cu ea. Noi am lasat-o sa fie acaparata de o caracatita hidoasa si hulpava.
    Acum caracatita isi extinde tentaculele peste noi.
    Partea amuzanta este ca asa cum Basescu si PDL s-au crezut zei si stapani ai adevarului si ai Romaniei, asa se intampla acum si cu PSD si infractorul care il conduce.
    Realitatea arata ca roata vietii se invarte. Cand PSD va fi in opozitie noul ministru de justitie va schimba (politic) procurorii (asa cum o CCR politizata a decis) si-i va numi pe unii care, sper, ca ii vor face varza pe Infractorul Sef si pe acolitii lui.

  2. Citiți cu atenție comunicatul de presă remis de CCR! Atenție la detalii!

    Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între MJ și Președintele României.
    Curtea cu majoritatea de voturi a statuat:
    1. existența unui conflict juridic de natură constituțională între MJ și Președintele României.
    2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului șef DNA, doamna Laura Codruța Kovesi.
    Atribuțiile Curții Constituționale/ Soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice.
    Soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice este reglementată de dispozițiile art. 146 lit. e) din Constituție și de art. 34-36 din legea nr. 47/1992.
    Dacă citim art. de lege mai sus menționate constatăm că judecătorii CCR nu pot să-și depășească competențele. Judecătorii CCR nu pot solicita imperativ dl Președinte emiterea unui decret de revocare a Procurorului șef DNA, doamna Laura Codruța Kovesi.

    Atenție!!
    Curtea a stabilit că art. 94 lit. c) din Constituție este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Președintele României numește în funcții publice, în condițiile legii [a se vedea Decizia nr. 285/2014], aplicându-se, deopotrivă si în ipoteza revocării/eliberării din funcție.
    Întrebare: art. 94 lit. c) din Constituție este un text cu caracter general???

    În schimb, art. 132 alin. (1) din Constituție este un text cu caracter special, care stabilește o putere de decizie a ministrului justiției asupra activității desfășurate de procurori și indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă și asupra carierei procurorilor.
    Întrebare: art. 132 alin. (1) din Constituție este un text cu caracter special?

    Judecătorii CCR au împărțit art. de lege din Constituție în 2 categorii: general și special.

    Art. 94 / Președintele României îndeplinește și următoarele atribuții:
    a) conferă decorații și titluri de onoare;
    b) acordă gradele de mareșal, în general și de amiral;
    c) numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege;
    d) acordă grațierea individuală.

    Art. 132/ Statutul procurorilor
    (1) Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției.

    CSM este garantul independenței justiției.
    CSM este alcătuit din 19 membrii, din care:
    a) 14 sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat; aceștia fac parte din două secții, una pentru judecători și una pentru procurori; prima secție este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
    b) 2 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat; aceștia participă numai la lucrările în plen;
    c) ministrul justiției, președintele ÎCCJ și procurorul general de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
    Președintele CSM este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistrații prevăzuți la alineatul (2) litera a).
    Durata mandatului membrilor CSM este de 6 ani.
    Hotărârile CSM se iau prin vot secret.
    Președintele României prezidează lucrările CSM la care participă.
    Atenție!! Președintele României pezidează nu Min. Justiției.
    Hotărârile CSM sunt definitive și irevocabile, cu excepția celor prevăzute la art. 134 alin. (2).

    Președintele României nu încalcă Constituția României dacă refuză să aplice decizia CCR cu o singură condiție: să invoce art. 2 lit. (1) din Constituție.
    “Suveranitatea națională aparține poporului român , care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum”.
    Atenție!! Referendum / Președintele României consultă poporul român!
    Dacă poporul român decide că MJ nu este singurul actor activ în procedura de numire/revocare a procurorilor atunci CCR trebuie să valideze Referendumul.
    Concluzie: Referendumul anulează efectele deciziei CCR din 30/05/2018 ( și mă refer la cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între MJ și Președintele României).

  3. Chestia asta cu CCR politizată este ca și cum ai spune că apa este udă. Normal că este politizată din moment ce 3 judecători sunt numiți de Camera Deputaților, 3 de Senat și 3 de Președinție! Politizații ăștia votează și majoritatea decide. Așa este democrația, cu majoritate! Nu-ți place cu majoritatea ci cu minoritatea atunci fi onest și propovăduiește dictatura. Nu-i nicio rușine, gusturile nu se discută!

  4. Cea mai mare ticalosie vehiculata in spatiul public e aia cu “curtea politizata a decis ca procurorii sunt subordonati ministrului”. Pai, bine, mai desteptii constitutiei, astia care apelati la “curte” de cate ori vreti sa trageti de timp, voi chiar nu cititi?! Ca pentru prosti, citez din constitutie: “procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului justitiei”, ce inseamna “autoritate”?! Si cum vine asta, ministrul e “politic” si trebuie sa-l emasculam de toate prerogativele conferite de constitutie, drept pedeapsa, in schimb, presedintele, devenit “apolitic” (probabil, dupa Colectiv…), trebuie “impodobit” cu atributii care nu se regasesc in nicio lege?! Sa le spuna cineva ametitilor de suporteri (ca nici partizani nu le mai poti spune), ca nu suntem republica prezidentiala, ca nu exista “seful statului”, ca toate acele “puteri” de care se agata ei si golemul lor sunt inventate de regimul Basescu, in fapt, presedintele are mai mult o functie de reprezentare externa (si acolo, in colaborare cu ministrul…) si de mediere interna, functii de care el a ales sa nu se achite, fiind un soi de paiata in fruntea opozitiei si transformand opozitia intr-o sluga proasta si mahalagioaica de marginime…Daca ar fi sa-l analizezi pe el, sau pe sustinatorii lui politici cu masurile pe care le utilizeaza ei pentru adversari, n-am avea decat procese de subminare a economiei si de inalta tradare, ba chiar cu dovezi la vedere… Numai ca nu de “justitie” duce lipsa opozitia noastra, ca intreaga societate, de altfel, ci, mai degraba de o expertiza psihiatrica. E un soi de bordeline, ca sa nu zic schizofrenie, sa iubesti CC azi si sa o urasti maine (fara sa citesti, macar, in dunga, Constitutia) si sa urasti Conventa de la Venetia ieri si sa o iubesti azi, neintamplandu-se nimic, intre timp, cu aceste onorabile institutii…De fapt, sa nu uitam cum l-au afurisit pe adoratul Werner, pe FB, cand a calcat linia sotronului…Lui Dragnea nu-i duc eu grija, oponentii de azi ii umfla procentele maine, problema e cu astia ca noi, care am crezut in valori liberale si ne trezim reprezentati de alde (!) Dinu Paturica, slugi la tot ce-i poleit cu occident (sa-i vezi pe astia cand or sa digere noul pact Ribentrop-Molotov, incheiat de Merkel cu Putin!) si turnatori la noua securitate (SRI&DNA)…

  5. E ciudat cum presedintele Iohannis este prezentat drept un personaj “apolitic”, cand a fost propunerea unui partid politic la acesta functie.

  6. E si mai ciudat ca partidul ala e la jumatatea celui de propusese contracandidatul…
    S-ar putea sa aiba dreptate, ca e apolitic : nu PNL-ul l-a facut presedinte, altii au merite in treaba asta. A nu se uita valul emotional cu votatu’ in Diaspora, a se vedea si cine e personajul…sunt prea multe necunoscute, e ca la Kennedy, aproape, dar cumva altfel : intrebarea nu e cine la omorat, e “cine l-a facut om mare” !

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.