Emil Hossu n-a mai apucat să scrie, pentru Jurnalul Naţional, textul privind protestele de stradă şi învierea frumoasă a Pieţei Universităţii. Şi nici eu să fac emisiunea la care-mi promisese că mă va acompania. S-a stins rapid, fără nici un semn înainte, în teatrul pe care-l iubea, sub ochii incapabili să priceapă ce se petrece ai colegilor şi ai soţiei sale, actriţa Catrinel Dumitrescu. Mi s-a părut normal să-i cedez ei spaţiul lui editorial, care încă stă rezervat la mine pe birou.
Bucureşti, România, UE, 9 februarie 2012. Înot printre nămeţi, prin Tărâmul Urşilor Polari. E frig de-ţi crapă căpăţâna. Găsesc greu un taxi. Mă grăbesc. Mă aşteaptă Catrinel, la ei acasă. Nu vreau să întârzii. De fapt, eu nu întârzii niciodată. Mă opresc la Georgel, la florărie, la Eroilor. Ţiganul meu blond şi preferat lipseşte. E doar vară-sa. Iau un buchet de flori mirate de ger. Mă arunc în diligenţa galbenă. Sunt în rond, am întârziat cinci minute. Îi dau sms, mă scuz şi-i spun unde sunt. Cobor, zăpada-mi scârţâie sinistru sub ghetele de piele întoarsă. Deh, sunt domn, mă ţin subţire, apar la televizor. Intru în scară. Portarul mă salută, iese din gheretă. Se uită la învestirea Cabinetului Ungureanu. „Ce ziceţi, trece?“ Dau din cap, ne strângem mâinile. „La doamna Catrinel, da?“ Da, acolo, de-ar dura o veşnicie cele nouă etaje cu liftul! Ajung, se deschide uşa, mă întâmpină doi câini şi, din spatele lor, Catrinel. E frumoasă de pică. Răvăşită, dărâmată fizic şi psihic, dezarmant de frumoasă. Ne strângem în braţe. „Hai că fac ca Milu. Să-ţi arăt casa noastră. Aici e bucătăria, aici e baia, aici e dormitorul câinilor, aici e livingul. Uite şi terasa noastră. Păcat că n-aţi apucat să beţi nici un şpriţ împreună. Îţi fac o cafea. Aşează-te unde vrei tu.“ Mă prăvălesc pe un fotoliu. Lângă mine, pe colţul din dreapta al canapelei, se aşează Alun, un câine superb. Aflu că era locul lui Milu. Beau cafea dintr-o cană cu chipul lui Gheorghe Dinică pe ea. „E cana lui Milu, de la parastas de la Gigi numai în ea bea.“ Mi se taie picioarele, bine că stau jos. Fumăm amândoi ca turcii, aceeaşi marcă de ţigări. Catrinel încerpe să vorbească, e de nestăvilit… (continuarea, aici)
“Beau cafea dintr-o cană cu chipul lui Gheorghe Dinică pe ea. „E cana lui Milu, de la parastas de la Gigi numai în ea bea.“ Mi se taie picioarele, bine că stau jos”
Senzational! Fara cuvinte! 🙁 …..
In principiu eu sunt carcotas si de f. multe ori zeflemist. Da’ cand am citit textul (Si de aici si din JN) imi dau seama ca mai avea si CTP-ul dreptate uneori.
Vespasian.
exceptional…….cum e sa stai fata in fata cu astfel de oameni……si noi putrezim in neputinta, ne este greu si suferim fara a lasa nimic in urma……..ha ha ha ne-am ciuruit
exceptional, de o sensibilitate extrema… de foarte mult timp nu am mai fost atat de emotionat!
Un articol sublim. Dumnezeu sa-l odihneasca pe marele artist.
Citind articolul, mi-am adus aminte de un
prieten de familie, regizor; aceleasi senzatii,
el si ea, nedespartiti, o anume aranjare a
obiectelor in casa, vioiciunea spiritului,
franchetea, scirba de libarci.
Si-acum imi aduc aminte de mitingul acela
si de pauzele lui in acel discurs fara egal.
Disparitia subita a persoanei cu care ai impartit
acelasi spatiu iti scoate aerul din piept; cu
cit se produce mai tirziu, cu atit e mai greu,
dupa atitia ani de convietuire.
Fără cuvinte…
😥
Odihneasca-se in pace!
Doamneeee …., nu-i drept …! Raman tot mai putini OAMENI … 😥
Nu-i corect ca pleaca DOAR ce-i mai buni ! Sau poate e … , nu ii mai chinuie ticalosia si nedreptatea atotstapanitoare …
Dar cei care raman in urma … , suflete triste , chinuite si insingurate , pe ei cine-i mai sprijina … ? , cine-i mai ocroteste … ? , CINE LE MAI DA SPERANTA ?! … 🙁
Cati , dintre putinii Oameni , mai trebuie sa dispara , ca sa intelegem ca devenim tot mai saraci , tot mai singuri , tot mai pierduti in negurile vremii , cu fiecare noua disparitie ?
Cand vom invata sa deosebim albul de negru , graul de neghina , lichelele de OAMENI ?
Trist , foarte trist … si ireversibil ! 🙁
Multi intreaba sau se intreaba de ce la un miting pentru catei se aduna mai multi oameni.Poate pentru ca in general, la noi, cateii au suflet mult mai bun decat oamenii,daca pot spune asa.Un om extraordinar ca Emil Hossu nu putea sa fie decat un mare iubitor de animale ceea ce il face si mai MARE.
S-a dus sa puna o vorba buna pentru acest popor, de care isi bate joc niste tiritoare, la Al de Sus. Lasa ca ne facem noi bine si ne vom gasi matca.
Emotionant.Nici nu imi pot imagina ce fel tre’ sa te fi simtit cand ai facut acest interviu.
Sper sa aiba putere sa treaca peste aceste momente cumplite.
– Chiar nu te mai regăseşti în nimic?
– Mă apucă groaza când văd cum s-a răsturnat scara valorilor. Ce m-a învăţat pe mine Octavian Cotescu nu mai are căutare. Acu’ trebuie să-i înveţi să fie obraznici. Cu cât sunt mai superficiali, cu atât ajung mai sus. Mă enervează ăia tineri care habar n-au. „Băi, voi vă uitaţi ca la un meci de fotbal? În ce lume vă creşteţi copiii?“ D-aia am şi renunţat să lucrez cu studenţii. Şi tocmai foştii noştri studenţi mi-au fost aproape. C~te şuturi în cur, de baftă, le-a dat înainte să intre-n scenă… Casa ne-a fost tot timpul plină de copii. Prietenii noştri erau de vârsta voastră, nu a lui.
mai poti sa mai zici ceva? Dumnezeu sa-l odihneasca in pace si liniste!
PS: de ce mama …. stam sa ii apreciem dupa ce mor? sa fiu al naibii! n-am sa pricep asta in veci!!!
Ma faci sa plang de doua ori pe ziua de azi,si nu sunt o plangaciosa de fel,mi-au dat lacrimile cand am vazut inceputul emisiunii de vineri m-a emotionat atmosfera de la Opera,iar acum citind acest articol am plans,emotiile tale ne sunt transferate cu fiecare cuvant scris.Un magnific omagiu.
D-zeu, cu care eu nu am cine stie ce relatie, a fost foarte generos cand v-a creat, d-le Ciutacu! Un articol extraordinar, ca multe altele care va poarta semnatura.Va multumim.
A fost odata,ca niciodata,doi Oameni care s-au iubit enorm.Iubirea a ramas,acum,impartita intre Cer si Pamant.Cand apare curcubeul se intalnesc,se simt,se ating.Emil Hossu,a plecat putin,pe Inalta Scena performeaza,dar avem Povestea,de viata si de dragoste,ramane in noi,cei care am vazut-o,auzit-o si simtit-o,in toti acesti ani,cand ne-a daruit Teatrul ca pe o ofranda,nectar pentru sufletele noastre. Gandurile mele bune,lui Catrinel si cateilor!
Felicitari Victor, te pricepi la povestit, frumos si emotionant.
Artistii adevarati sunt o categorie aparte de oameni:mai sensibili,mai buni,mai directi,mai verticali….
Superb !!!…
Parca citeam din Ionel Teodoreanu !…
Ce as mai putea comenta ? … Nimic !…
Superb….
Emotionant pana la cer!
multumesc Victor,mi-ai amintit de ce sa nu renunt…..
minunat si emotionant in acelasi timp. mi-a placut mult citatul lui catrinel “cu o foca de la circ” (eu n-am mai auzit`o pana acum) – are dreptate.
Am citit in diagonala, n-am puterea sa citesc totul..durerea doamnei imi aminteste prea mult de perioada in care am pierdut si eu pe cineva apropiat. Excelent si ireal de sensibil interviul! Dzeu sa-l odihneasca !
Coane Victor..multumiri pentru leacul de suflet administrat cu atata maiestrie.Memorabil: Milu murea in timp ce libarcile faceau zgomot.
Minunat despre ce ati scris,despre maretia si frumusetea omului Emil Hossu.Minunat este si cum ati facut-o.Am simtit ca fac parte din peisaj.Multumesc.
Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru patule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,
pentru cântecul tău ţintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Nu pentru mania scrâşnită-n măsele,
ci ca să aduni chiuind pe tăpşane
o claie de zări şi-o căciula de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi
şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
şi zarzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Şi ca să pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,
pe toate ce slobode-ţi ies înainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Tudor Gheorghe – Ridica-te, Gheorghe, Ridica-te, Ioane
Iaca,m-ai facut sa plang!Minunat articol!Multam!
RIP Whitney!
Buna seara ,
Cred ca este f. greu sa faci un interviu dupa asemenea tragedie cu un personaj care nu-si gaseste timpul si locul .Felicitari ,ati gasit energie ,ati pus talent ,ne-ati readus pentru un timp linga actor si fam. lui .Multumesc ,noapte buna .Maria-S
Actorul
Intr-un scenariu de iubire
Eu sint singurul actor
S-ai sa-mi poti citi-n privire
O dorinta de amor.
Sint nebunul ce ofera
Dragoste unei femei
Prea frumoasa-n asta Terra,
Prea frumoasa-ntre femei.
Preamarita intre muze,
Prea iubita pe Pamant,
Fructul ei oprit pe buze…
Pentru asta sint ce sint.
Am sa-mi joc rolul ce doare
S-am s-o fac cu buna-stiinta,
Pana-n clipa grea in care
Am sa trec in nefiinta.
poezie de Alexandru Marius Fugăreţu
Imi scot palaria in fata mestrului Hossu si a sotii dinsului. Interviul cu doamna Catrinel m-a uns pe suflet. Ii transmit multa sanatate si inca multi ani de acum inainte pe scena de star-uri a teatrului romanesc.
Ciutacule, ai dat tot ce ai putut mai bun in acest articol. Si stiu de ce – asta e plecaciunea facuta in fata valorii EMIL HOSSU.
Ma inclin si eu in fata adevarului si libertatii… cam asta e esenta articolului.
P.S. Tu ai dat gata un pachet de tigari, eu am dat gata un pachet de servetele
S-a inchis cortina,
Odihneasca-se in pace!
frumos articol, multumim si rip Hossu
Fara cuvinte, Victore.
VA MULTUMESC pentru acest articol cu dna CATRINEL , recunosc ca am plans citind articolul din Jurnal, omul dur pe care il vad la televizor, care se lupta cu nenorocitii de la putere a scris acum cu o sensibilitate despre un prieten drag, un OM deosebit cu repere morale si care mi-a lasat intiparit in minete LIBERTATE, LIBERTATE. Ii doresc dnei Catrinel, sa traiasca in pace, sa fie sanatoasa chiar daca niciodata nu v-a putea trece peste aceasta pierdere enorma suferita. cu stima
Pe doamna Catrinel o vedeam destul de des,fiind vecini (de cartier),mai ales ca facem cumparaturi pentru cadouri de la acelasi magazin,maya shop.O femeie frumoasa,delicata sensibila,amabila,politicoasa cum rar mi-a fost dat sa vad.Ii place al naibii de mult sa faca diverse cadouri!
Pe domnul Hossu il vedeam si mai des,in parcul Kiseleff,la plimbare cu unul dintre prietenii sai,un golden retriever spledid.
Am schimbat doua vorbe in cateva randuri si mi s-a parut un om de o modestie si delicatete rara.
Doamna Catrinel are ce sa regrete,a pierdut un sot minunat,dar poate fi si fericita,a fost atatia ani in compania unui om deosebit.
Ii doresc fericire vesnica !
Extrem de emotionant interviul, parca citeam un roman.Felicitari Victore pentru acest unicat.
In memoria marelui actor ce a fost Emil Hosu, am sa parafrazez putin din Sonetul 66 :
Ma uit scarbit la tot, si-as vrea sa mor,
Decat sa-l mai vad slavit pe Chior.
Sa-i dea Dumnezeu putere doamnei Catrinel Dumitrescu sa treaca peste aceasta uriasa pierdere , suntem alaturi de ea.
Foarte tare articolul….interviul. Viu.
Dumnezeu sa-l aiba in paza si sa ne scape, el, de astia de sus de acolo.
Sanatate Victor Ciutacu.
De data asta, jos palaria! Deci o sensibilitate de exceptie se ascunde sub o masca de om dur. Te rog sa o lasi sa se manifeste, nu o mai cenzura! Multumesc mult pentru acest minunat articol! M-a inmuiat si pe mine si m-a lasat in voia propriei sensibilitati. Si ce bine a fost!
Ai facut un gest minunat, Catrinel Dumitrescu trebuie sa vorbeasca. Au tacut mult, si ea, si Emil Hossu… El ne-a spus inainte sa plece cateva cuvinte, putine dar esentiale. Este foarte important pentru mine- si cred ca pentru multi altii- sa stiu ca si oamenii pe care ii pretuiesc cu adevarat simt la fel ca mine, ca noi. Spune-i lui Catrinel, cand o sa o mai intalnesti, ca este un OM deosebit, ca mi-e tare draga…
Victor,
Ca sa fiu sincera citesc tot ceea ce scrii tu dar niciodata nu mi-au dat lacrimile.
Nu pot decat sa-ti spun felicitari. Orice ti-as scrie eu acum, chiar daca as pune cuvintele la superlativ tot s-ar pleca in fata ta care ai stiut sa redai atat de bine momentul interviului, parca as fi fost acolo asa m-am simtit cand am citit. Catrinel Dumitrescu este preferata mea.
Cum zicem noi ardelenii,foarte fain!!!Domnule Ciutacu,nu mi-am putut inchipui ca in spatele “durului”Victor Ciutacu,exista un al doilea Victor atit de sensibil!M-ati facut sa pling.Va multumesc!
Dumnezeu sa-l odihneasca pe maestrul Emil Hosu,fie-i tarana usoara.
Am citit undeva, nu mai retin unde- mor oamenii pe care-i iubim , probabil nu-i iubim pe cei care merita.
vorba lui Badea, trebuie nervi tari ca sa poti citi acest articol… poate e mai usor pt cine nu a trecut prin asemenea tragedii.
pe mine oricum m-au lasat nervii astfel ca Victor cu scuzele de rigoare in fata omului extraordinar care a fost Emil Hosuu probabil ca o sa citesc peste ceva vreme acest articol
Cum poti.sa te urci de la iad la rai? Tot respectul pt. puterea de care dai dovada, in lupta ta cu uratul si in alianta ta cu frumosul! Multumim pt. sinceritate, noblete si daruire! Felicitari!
“Cand v-ati intalnit? La timp…” pe mine asta m-a marcat si m-a facut sa tremur de emotie. E atata inima in cuvintele astea…in toata discutia…
Extraordinar interviul.
eu cred ca a fost o tentativa nereusita a lui Ponta sa faca misto de Ungureanu (HABAR NU ARE CE MINISTRI ARE IN SUBORDINE). Si hai sa fim seriosi cei care l-au lansat pe Ungureanu au fost cei de la PNL incredibil nu ? Sa se spuna ca saracu era crud cand facea declaratiile de dragoste pt PCR SI CEAUSESCU sa fim seriosi altii la varsta lui au murit ca erau impotriva regimului. Sper dupa caderea lui Basescu sa dispara definitiv din politica nu ma intereseaza cat e el de plin de experienta in probleme externe . Daca vreti oameni cu experienta in externe mergeti la o facultate de profil si orice partid poate racola premiantii din ele asta ca sa fie acoperiti politic. O mai tineti minte pe acea doamna cu GURA MICA ACUM NOI SUNTEM LA PUTERE ? Asa este si UNGUREANU . O RUSINE
P.S. OAMENI CU EXPERIENTA IN ORICE DOMENIU DORITI SE GASESC IN FACULTATI DOAR TREBUIE SA II CAUTATI SI SA-I RACOLATI DOMNILOR
Va multumesc pentru acest interviu !Imi va ramane in suflet mult timp…Multumesc!
Emotionant. Si trist.
Hossu si Catrinel sunt doi Frumosi . Doua caractere frumoase,doua chipuri frumoase,doi Oameni si doi Actori.
Plang dupa Hossu,plang dupa adevaratele valori …
Dupa acest interviu, voi fi mai atent la Jurnalul National. Pentru asemenea articole merita sa mai cumperi publicatii. Felicitari d.le Ciutacu!