Politică și presă: despre morți, numai de bine. Ciutacu rupe tăcerea :)

Din când în când, când nu-i ascult și nu-i incit la violență pe alții, vorbesc; aproape niciodată neîntrebat. Mă invită lumea, grăiesc. N-o face, strig în pungă și eliberez acumularea în canion, precum coiotul din desenele animate ale copilăriei mele :) https://www.youtube.com/watch?v=EqIm8UmWBWY&feature=share&fbclid=IwAR1tU0MCruN-QGpUIXykQeQMwSAkjP9YEThgj0o0lbdzf9RKgUVGZ6vsNoQ

Ziua în care chiar nu mai suntem egali cu like-ul nostru de pe facebook

Cel mai comod ar fi să mă apuc azi să fac filosofia bățului de chibrit pe tema deciziei CCR în cazul Kovesi. Dar îi las pe alții, infinit mai pricepuți decât mine la sensibilul subiect, s-o facă ei. Eu mă pricep la presă, la făcutul ei, mai exact, că la

25 de ani de presă, aproape o oră de bârfă cu un vechi combatant

La un sfert de veac de când m-am apucat timid de meseria asta și la 5 ani de când m-am mutat de la Antena 3 la România TV, Val Vâlcu a simțit nevoia să mai depănăm niște amintiri despre viitor... https://youtu.be/C9cTexzVYFc

Solidarizarea hienelor cu sacalul, dramoleta de doi bani

Scrisoarea deschisa a Oanei Stancu este neinspirata pe forma (mentionarea fiicei lui Dan Tapalaga ca virtual destinatar), dar utila si chiar necesara pe fond. Intr-o societate intreaga la cap, ea ar fi dat nastere unei polemici civilizate si argumentate pe temele stimularii/temperarii antagonismului tineri-batrani. La noi, in balamucul ambulant, insa,