Esti aici:
Prima pagină > Blog > Ce-i place geniului > Un Nimeni despre mulţi Pseudonimeni

Un Nimeni despre mulţi Pseudonimeni

“Cineva, ceva, nimeni, Un Nimeni şi aşa mai departe: toate acestea sunt categorii specifice pentru viaţa din afara internetului, însă internetul ne-a acaparat şi absobit în el o parte din noi, în anii de când există şi de când îl folosim. Numele a fost înlocuit adesea de pseudonim, care nu trebuie luat drept garanţia anonimatului. Dacă (…) am aflat ceva despre notorietate, celebritate şi mecanismele clasice media care ajută la constituirea ei, acum intenţionez să vă iau de mână şi să vă arăt câte ceva din densul şi aspaţialul peisaj Web 2.0.

Dacă se întâmplă să recunoaşteţi anumite locuri, treceţi mai departe. La fel cum pe vremuri domnul Jourdain făcea proză fără s-o ştie, noi toţi comitem Web 2.0 la un nivel sau la altul, din secunda în care am intrat pe internet. Oarecum, dacă restul cărţii este despre Nimeni, rândurile care urmează sunt despre Pseudonimeni”. (Iulian Comănescu , duminică, 21 iunie, la ora 12.00, Bookfest, standul Humanitas, 25 RON, tiraj 2500 de exemplare)

Comentarii

comentarii

Similar Posts

30 thoughts on “Un Nimeni despre mulţi Pseudonimeni

  1. Da, omul modern parca a uitat sa citeasca carti! Crede ca mass-media si internetul, pot substitui cititul!
    Eu nu cred si consider ca o parte din cultura si educatia noastra poate veni tocmai din lecturarea atat de valoroasa a literarurii universale.
    Pe de alta parte, ma refer la chestia “Cum sa devii un nimeni”, e foarte greu daca nu aproape imposibil, sa ajungi celebru, astazi, pur si simplu, numai si numai pe picioarele si mintea ta.
    O sa iau cartea dac-o s-o gasesc, mai mult din curiozitatea de a te citi!

  2. Hai ca i-ai bagat pe romani in ceata:)))))Nu prea se inghesuie nimeni sa comenteze,tema e prea profunda,erau prea preocupati sa injure si sa-si dea cu tesla.Noroc cu Bram Stoker,altfel titulatura ni se potrivea ca o manusa…

  3. Cat am stat pe la bookfest am citit 30 de pagini din carte. A fost suficient. Am cumparat-o. Mi-a adus aminte de o zicere marca Noica “…politicienii, acesti valeti ai istoriei…”. Sintetica, documentata, umor subtil, si mai presus de toate, un titlu inspirat.

  4. D-le Ciutacu sunteti un Cineva sau ati devenit un Nimeni de succes ce reuseste sa “adune” multi pseudonimeni ?
    S-a elucidat si unul dintre misterele lumii: salariul d-nei Esca.

  5. Un Nimeni literalmente nu este o persoana, dar ca sa fiu trendy declar solemn in spiritul Unui Nimeni ca “Sunt un Nimeni” si pun intrebarea retorica aceluia, care vrea sa ma bata la cap si sa ma invete cum sa fiu Un Nimeni: “Dar Tu cine esti”?

  6. Sincer sa fiu, ma intereseaza dar nu-mi place.
    In felul in care ma intereseaza un insectar, dar nu-mi plac cadavrele insectelor.
    Se pare ca a deveni “cineva” presupune moartea, altfel nu te pune nimeni in insectar, si nici nu stie ce trebuie scris pe eticheta.
    Nu se vorbeste asa despre oameni.

  7. Ma stradui sa fiu nu numai un “nemo”, dar daca se poate chiar un “nihil”, in sensul de “pulver et cens” . Da’ asta e o perfectiune si mai am drum lung, drumul se termina dincolo.
    Prostia ma tot indeamna sa ma abat, sa fac niste ocoluri, sa intarzii pe drum. Pierd timp.
    Daca te apuci sa adaugi persoanei umane o chestie gen “brand” sau “notorietate”, e ca si cum ai adauga aditivi si conservanti la alimente. Nu-mi plac salamul si carnatii.
    Persoana umana isi este sufificienta siesi, este completa. Da uite ca alienarea si tinichigeria ii fac pe unii sa se simta “neimpliniti”, adica sa simta ca le lipseste ceva, si atunci tot cauta sa adauge.
    Se pierde si asemanarea cu ceilalti, si alteritatea fata de ei. Adica nu mai ai cum sa te asezi intre oameni, te aseaza altii in insectar, printre brand-uri, si dupa aia mai scriu si carti despre chestia asta.
    Pai daca din filozofie ramane tinichigeria, ce crezi ca ramane din om? Brand-ul, masca, “persona”, nu persoana.
    Chiar nu ma entuziasmeaza alienarea asta.

  8. tangential cu topicul – plutoane de nimeni primesc ambalaje care-i spoiesc in cineva – apoi primesc pe mana jucarii pt oameni mari: plutoane de nevinovati si de destine…
    si strica aceste jucarii dovedind ca sunt pseudo-nimeni. Ex:

  9. domnule @Costin Tanasescu va informez ca gasiti carti si pe internet.in format electronic fireste.nu trebuie sa ti neaparat celuloza in mina sa citesti.nu tot ce-i pe hirtie este si bun.autorii clasici sint si aici pe internet.nu toti care deschid calculatorul se opresc doar la joculete.se informeaza afla lucruri noi.spatiul virtual iti arata mai repede realitatea decit o vezi pe strada.banuiesc ca stiti la ce ma refer.daca tot ziceti ca ati citit si nu sinteti ca mine………….AICI PE INTERNET VEZI REALITATEA.CE VREI SI CE NU VREI AI.

  10. frumos spus,frumos scris…asa cum mai nimic nu conteaza pe lumea asta pentru ca intr-o clipa poate disparea,sau poate sa se schimbe,asa suntem si noi,cu totii,cate un nimeni ce respira,ce se misca,ce traieste…

  11. Nu ma analizez in niciun fel din punct de vedere al filozofiei altora. Fiecare e ceea ce simte si de ceea ce ii porneste mecanismul gandirii in directii proprii siesi. Despre cititul cartilor beletristice, numai de bine, dar ca sa ma misc in directia intrevazuta de reflectiile altora, hm, ce sa mai zic!? Cine poate isi prezinta filozofia si asteapta sa vada ce zice turma dupa incitarea propriei gandiri, cine nu poate isi conserva opera sperand ca la asezarea in sicriu se va gasi cineva sa-i aseze la capatai si un exemplar din propria-i filozofie adunata intr-o carte! Noi suntem “nimeni” pe net si intram sa ne aflam in treaba neschimband o virgula, nepunand un punct in nicio opera a altui “Nimeni”, indiferent cat de importanti ne credem, indiferent cat de inspirati suntem in clipa aceea. Tragedia noastra este totusi aceea ca datorita internetului am devenit “nimeni” ca nu mai avem fiinte reale imprejurul nostru. Teama e ca vom ajunge turma care va cadea la pace cu toti imbecilii pe care i-am ridicat la rangul de “brand” si mai ales ca, acestia ne vor conduce intrun hau plin cu… si noi o sa ne bucuram dar o sa strigam ” nu mai functioneaza internetul sa comentam!

  12. Citesc carti numai de la anticariat, nu imi permit sa dau 35-40 RON minim pe o carte noua. Oricum clasicii rusi au savoare numai daca ii iei de la anticariat. 😉

  13. Fiecare – de aici si de aiurea- este “cineva” !
    Un “nimeni” nu stie sa scrie…
    Noi sa fim sanatosi (la cap)! Ceilalti..treaba lor !
    La buna auzire !

  14. Mai bine subliniem varianta: acesti pseudonimeni si pseudonimicuri care ne conduc tara sau si mai bine zis, acesti NIMENI care ne fura de douazeci de ani.

  15. Domnule Ciutacu,

    Am trimis ziarului “Adevarul” din 21 iunie 2009 un comentariu la articolul “Alchimia unei şcoli de repetenţi” scris de stimabilul Razvan Ionescu. Aproape sigur, acest comentariu nu va aparea pe site, deoarece domnului editorialist nu-i prieste apa acidulata. El prefera apele plate ale deductiilor personale. Daca ma insel, imi asum presupunerea gresita.
    Din aceste motive, am decis sa reproduc textul
    comentariului aici. Daca aveti ceva impotriva, nu-i bai!

    Comentariu provocat de articolul “Alchimia unei şcoli de repetenţi”, aparut in Adevarul din 21 iunie, 2009.

    Domnule Ionescu,

    Dumneavoastra ati facut un salt remarcabil, ati sarit de la limba de lemn, la…limba de lut. Ati pierdut epoca reformatoare a limbii de piatra, o limba grea si asezata, in care ati fi putut vorbi/scrie mai lent decat ganditi. Rezultatul dezastruos al acestei evolutii nefiresti, al acestei sarituri de batracian, este gandirea/mintea curat structurata si senina de care dispuneti: fara nori, nestrabatuta de scantei, ca de fulgere nu poate fi vorba. Cea mai simpla structura cu
    putinta! Un rezultat aparut dupa doar cincisprezece ani de gazetarie performanta. O atesta, nu-i asa, rezultatele si recunoasterea colegilor care va impartasesc vocabularul de baza. Cu adevarat remarcabil!

    Din seninul de mai sus, v-ati trezit intr-o buna zi inconjurat de trogloditi, unii dintre ei ingrijorati pe buna dreptate de evolutia rapida prin care treceti. Ingrijorati de revelatia pe care ati avut-o si pe care doriti sa ne-o impartasiti. Ati decis cu limba dumneavoastra zvelta de lut care este menirea unui sistem educational: “…Sistemul
    educational nu e pus sa scoata nici matematicieni pentru istorie, si nici chimisti urmasi ai lui Mendeleev. Trebuie sa scoata tineri sanatosi, cu mintea curat structurata, pregatiti pentru viata în capitalismul
    global al mileniului 3, competitivi, harnici, cu un foarte bun antrenament al mintii si al corpului.”

    Avem vesti proaste pentru dumneavoastra: nu cu foarte multi ani in urma, un stramos al speciei pe care o reprezentati, vioi la limbaj, tinea un discurs celebru in care trasa sarcinile viitoare ale culturii romanesti.

    Va invitam sa-l vizionati:

    http://www.youtube.com/watch?v=YthLx3nxar8&feature=PlayList st&p=58D90CB993F2DA4D&playnext=1&playnext_from=PL&index =16.

    O alta veste proasta (tot pentru viitorul speciei dumneavoastra) este existenta trogloditilor care au predat, sau inca predau, in universitati bine asezate, inclusiv americane. Desi, pe scara evolutiva, limba lor
    nu e nici pe departe asa de sprintara ca a
    dumneavoastra, ei va pot spune ca in scoala americana, de exemplu, bine cotat/notat este nu efortul depus, ci rezultatele concrete ale acestuia. Performanta, sclipirea, surpriza solutiei, noutatea, eficienta. Sa mai continui? Efortul depus e meritoriu, dar nu
    garanteaza intotdeauna rezultate.

    Profunzimea seninatatii si a analizei pe care o prezentati, va conduce si la concluzia ca “Scoala nu e industrie, ca sa-i planifici cote de piata pe plan mondial pentru urmatorii 20 de ani.” Din nou, GRESIT!

    Daca ati fi inteles capitalismul american si sistemul sau educational si de valori, ati fi realizat nu numai ca scoala ESTE industrie, ci si ca este una extrem de profitabila. In care ar fi bine sa va exersati, cel putin pentru scurt timp, condeiul. Am fi curiosi sa
    vedem cum un simbiot de talia dumneavoastra traieste intr-o lume a trogloditilor de succes.

  16. Ciutacule,

    De cand JN face reclama programului “Biblioteca pt. toti” la TVul Eolianului ? -> (alt indiciu ca te duci acolo 😉 ) Nu e suf. reclama de pe Antene ? 🙂 Ce conditii tre sa indeplineasca un volum ca sa il propui in ciutacosfera ?

    Forta Autobuzul !

    Fiara.

  17. Da. Profund, scurt şi la obiect.
    Depersonalizarea individului prin accesul la informaţie, atât ca receptor cât mai ales ca emiţător al informaţiei, are – din punctul meu de vedere- cel puţin două faţete:
    1. Faţeta pozitivă, privită ca un mod total liber de exprimare a opiniei, de alegere a domeniului care ne interesează, de asociere liber consimţită a ideilor, etc. Păstrarea anonimatului, nu poate fi în acest sens un impediment, deoarece mai mulţi “nimeni” la un loc pot creea idei, sau direcţii de gândire, fără a aştepta ceva în schimb.
    2. Faţeta negativă, constă tocmai în această libertate, din cauza căreia se pot strecura (şi o fac chiar fără jenă) persoane cunoscute sau anonime, cu idei, preocupări sau manifestări antisociale. Dacă pentru astfel de fapte, teoretic, se pot suporta rigorile legii, pe internet masca anonimatului poate avea darul să îi scape pe astfel de indivizi. Cu alte cuvinte: “Nu trebuie decât o bâtă la un car de oale sparte”.
    ‘Geaba ne-om tot strufoca noi de toate cele, că peste tot e la fel. Bine şi Rău. Cu astea două mergem înainte…

  18. Catrenul umbrei

    Facem umbră cât e soare,
    Umbre-ajungem de-ar dipare.
    Cortul mamei – în penumbră,
    Semn că-i soare şi e umbră.

  19. Da la Buckfentzu asta sau cum ii zice carti de colorat au fost? Era scumpe? Da alea gata colorate? De acea n-a fost Eba pe acolo? Tata Udrea? Domle, carti scumpe cu coperte frumos colorate si cu nimik in ele sigur erau!

  20. Din punctul meu de vedere, opinie ce a fost influentata de catre o profesoara de a mea, exista trei tipuri de carti, si anume:

    1. Carti care informeaza;
    2. Carti care dezinformeaza;
    3. Carti care formeaza;

    Personal imi plac cartile care organizeaza, reorganizeaza, transforma si transcend limitele perspectivei individuale modificandu-le inspre propria noastra evolutzie.

    Cred ca am spus greshit cartzi. Ar fi trebuit sa spun informatiile. Inlocuiti mental din fraze cuvantul “carte” cu “informatie”, deoarece stim cu totzii ca totul se reduce la informatie, informatie care se reduce la energie.

    Eu nu cred in scris ci cred mai degraba in experimentarea directa a realitatii si in inotul fara slip in oceanul vast al realitatzilor mentale si meta-mentale. Incerc sa nu port masti de genul pseudonimelor care sunt constructe mentale ale propriului nostru psihism, manifestat la nivel intra – universal.
    Does it really matter if i am Jesus or not!?!??

    Ceea ce spun este, ca datorita jocului nostru interior, joc care este jucat in continua rapotare a fiintei umane la realitate pe patternurile mentale ale gandirii prin organizare si reorganizare in functie de valorile ( sensul ) dat realitatii.
    El se numeste Victor Ciutacu iar pentru el aceasta este ce mai proieminenta fateta a psihismului sau, un pseudonim, un sens dat unei expresii a realitatii.
    El poate fi ceea ce ishi doreste, ishi poate da orice sens doreste, dar dintre toate el probabil l-a ales pe acesta exprimandu-se implicit prin acest canal.

    De exemplu eu nu consider ceva ca fiind greshit in aceasta realitate, deoarece pana si erorile sunt pure manifestari concrete ale sferelor existentiale din unversul supraorganizat.
    In ideea ar trbui eliminat conflictul dintre noi si realitate pentru a ajunge la echilibrul.

    Personal imi place conceptul de sisteme de experienta condensata.( COEX )

    Uite ceva care probabil va v-a face sa intelegetzi ce reprezinta pseuduonimul ( nick name-ul )

    O opinie de a mea aflata in continua evolutie!!!

    Delimitari conceptuale

    Comportamentul uman reprezinta o colectie de comportamente exprimate de catre fiinta umane si influentate de catre cultura, atitudini, valori, emotii, autoritate, coercitie, persuasiune, hipnoza, genetica, etc.
    Comportamentul oamenilor ( sau a altor organisme, chiar si a masinilor ) se intersecteaza cu spectrul comportamentelor considerate ca fiind comune, ciudate, acceptabile sau in afara limitei acceptabilului. In sociologie comportamentul este considerat ca fiind fara sens, nefiind directionat catre alti oameni fiind totusi o actiune umana de baza. Comportamentul nu ar trebui sa fie confundat cu comportamentul social, care este o actiune mai avansata deoarece comportamentul social este comportamentul specific directionat catre alte persoane. Acceptabilitatea comportamentului este evaluata in raport cu normele sociale si reglementata prin diferite mijloace de control social.
    Comportamentul uman este un factor important in societatea umana. Potrivit umanismului, fiecare om are un alt comportament.
    Comportamentul este o activitate observabila a unui organism, o interactiune cu mediul sau. Termenul se poate referi la activitate in general (ex: “De când il cunosc, X se comporta foarte amabil cu oamenii”) sau la o anumita activitate, deci un caz particular (ex: “Astazi X s-a comportat neobisnuit când l-am intâlnit pe strada”). Termenul a inceput sa fie folosit in psihologie de J.B. Watson si H Pieron, in paradigma psihologica numita Behaviorism ( in engleza de la behaviour = comportament ).

    Concluzie personal – empirica

    In opinia mea comportamentul este modul manifestat/nemanifestat in care sistemele, oricare ar fi acestea, interactioneaza intre ele. Referindu-ma la teoria sistemelor de experienta condensata dezvoltata de catre Stanislav Grof pot spune ca la baza comportamentului uman sta informatia engramata in memoria individuala pe baza experientei subiective a realitatii. Astfel, individul invata tot ceea ce este necesar si esential dintr-o anumita experienta, iar aceasta informatie este introdusa dupa procesare in memoria individuala a acestuia. Aceasta informatie engramata in memoria individuala ( M.I ) si bazata pe experimentarea indirecta a micro sau macro realitatii constituie baza prin care individul se orienteaza in realitate.
    “Un sistem de experienta condensata ( COEX ) este compus din amintiri cu incarcatura emotionala din diferite perioade ale vietii. Amintirile seamana din punct de vedere a calitatii emotiei sau al senzatiei fizice comune. Fiecare COEX are o tema fundamentala ce se regaseste la toate nivelurile sale, reprezentand numitorul lor comun. Nivelurile individuale contin variatii ale acestei teme fundamentale din diferite perioade de existenta. Subconstientul unei persoane poate contine mai multe constelatii COEX, numarul si natura temelor centrale variaza considerabil de la o persoana la alta.
    Nivelurile unui anumit sistem COEX pot contine, de exemplu, toate amintirile importante legate de umilire, injosire sau rusine care ne-au lezat stima de sine. Intr-un alt sistem COEX numitorul comun poate fi anxietatea traita in diferite situatii socante si terifiante sau sentimente de sufocare si claustrofobie trezite de situatii opresive si limitative. Respingerea si privarea emotionala ne afecteaza capacitatea de a avea incredere in barbati, femei sau oameni in general, reprezinta o alta tema comuna. Situatiile care au provocat profunde sentimente de vinovatie si esec, evenimente care au produs convingerea ca sexul este periculos si dezgustator si intalnirile cu agresiunea si violenta arbitrara pot fi adaugate la lista de exemple caracteristice de mai sus. Deosebit de importante sunt sistemele COEX care contin amintiri ale unor situatii in care sunt amenintate viata,sanatatea si integritatea corporala.
    Intensitatea si relevanta emotionala ale experientei sunt cele care stabilesc daca o amintire va fi sau nu inclusa intr-un sistem COEX si nu caracterul sau neplacut. In afara de constelatii COEX negative exista si sisteme care contin amintiri foarte placute sau chiar momente si situatii extatice.
    Conceptul dinamicilor COEX a aparut in psihoterapie odata cu pacientii care sufereau de forme grave de psihopatologie, unde lucrul cu aspectele traumatice ale vietii joaca un rol foarte important. Aceasta explica faptul ca sistemul in care sunt implicate experientele dureroase s-au bucurat relativ de o mai mare atentie. Spectrul sistemelor COEX negative este mult mai bogat si mai divers decat a celor pozitive. Se pare ca nefericirea din viata noastra poate avea multe forme diferite in timp ce fericirea tine de implinirea catorva conditii de baza. Intre sistemele COEX si realitatea exterioara psihismului uman exista o interactiune dinamica. Anumite evenimente din viata pot activa sistemele COEX corespondente si invers, sistemele COEX active ne pot face sa percepem realitatea si sa ne comportam astfelincat sa recreem temele esentiale din viata noastra prezenta. Acest mecanism poate fi observat foarte clar in lucrul experiential . in starile holotropice, continutul trairii, preceptia mediului si comportamentul subiectului sunt determinate in termeni generali de sistemul COEX care domina sedinta si mai concret de nivelul sistemului care apare momentan in constiinta.”
    In viziunea mea la baza comportamentului uman stau jocurile interioare subiective bazate pe sistemele COEX si care sunt jucate de catre individ ( inconstient sau nu ) in incercarea sa continua de a regasi echilibrul intern in interactiunea sa cu micro sau macro realitatea. Jocurile interioare sunt simple perceptii/reprezentari influentate de catre amintirile capatate prin experienta indirecta a realitatii ( mijlocita de catre simturi si de catre sistemele ideatice de referinta ), perceptii integrate in sistemele de referinta ideatice pe care individul le foloseste pentru a se orienta si reorienta in aceasta realitate.
    In prima parte a vietii realitatea nu are nici un sens pentru individ. Treptat, prin experienta indirecta a realitatii acesta isi creaza si imbogateste propriile sisteme de referinta ideatice prin care se orienteaza si reorienteaza in realitate, largindu-si astfel sfera comportamentala. Individul isi sintetizeaza inconstient sau nu comportamentele fata de realitate, le organizeaza si reorganizeaza pe baza experientei anterioare ( informatia obtinuta mijlocit din mediu ) scopul fiind interactiunea optima cu realitatea in scopul echilibrarii interioare a propriului univers interior. Cel putin, din acest punct de vedere, realitatea pentru individ se aseamana ( la modul abstract ) cu liniile albe si liniile negre din figura 1., linii care ar putea fi interpretate ca fiind perceptia fara de sens a realitatii dar mijlocita de catre simturi si fara nici un sistem de referinta ideatic pe care individul ar putea sa il foloseasca pentru ca realitatea perceputa de catre el sa capete sens.
    In timp, datorita experientei acumulate prin interactiunea indirecta a individului cu realitatea se formeaza sistemul de referinta ideatic de reprezentari mentale pe care individul il foloseste inconstient sau nu pentru a se orienta si reorienta in realitate. Odata cu acesta se formeaza si limitele sferei comportamentale subiective. Astfel se contureaza si comportamentul individului fata de anumiti stimuli prezenti in realitatea, individul formandu-si reprezentari mentale a acestora, integrandu-le si actionand inspre optimizarea relatiei dintre el si acestia ( incercarea de atingere a Arkadiei sau a Homeostaziei ). La modul abstract sfera comportamentala a individului poate capata sens si se poate aseamana cu figura din Figura 1.
    Sistemul de referinta ideatic este format din idei insusite de catre individ, idei care reprezinta pentru individ solutiile optime la ecuatiile realitatii rezolvate de catre acesta in incercarea sa continua de a se adapta la propriul sau univers interior. Pe baza acestui sistem de referinta ideatic se dezvolta la un moment dat proiectiile mentale fiind aici solutiile subiective optime la ecuatiile realitatii “rezolvate” subiectiv de catre individ si proiectate din universul interior al acestuia in realitatea perceputa de catre el ca fiind exterioara lui si astfel in functie de sensul dat realitatii, comportamentul considerat ca fiind optim in raport cu stimulul prezent in realitate este manifestat.
    Figura din Figura 1 poate capata o nuanta feminina in functie de sistemul ideatic de in care incadram aceasta imagine fiind un comportament al gandirii noastre fata de aceasta.
    In aceasta ordine de idei, comportamentul de tip claustrofob ( de exemplu ) isi poate avea cauza intr-unul din patternurile sistemului de referinta ideatic, sistem care influenteaza spectrul perceptiilor subiective si a proiectiilor acestora in realitatea interioara.
    De exemplu, ideile de spatiu inchis, de inchidere in acesta, de a nu putea scapa din acest spatiu nu au nici o valoare ele in sine, ci mai degraba singura valoare reala pe care acestea o au este reprezentata de sensul pe care individul il da realitatii la un moment dat, solutiile subiective optime la care individul aflat in rezolvarea ecuatiilor realitatii ajunge in incercarea sa de a se adapta la mediu, comportamentul claustrofobic in anumite secvente de realitate fiind ceea mai optima solutie. Rezolvarea coerenta si logica a acestei ecuatii mentale fiind posibila doar prin reorganizarea si restructurarea patternurlor ideatice de gandire din sistemul de referinta ideatic folosit de individ in orientarea si reorientarea sa in si la realitate si care stau la baza perceptiilor subiective si a proiectiilor mentale manifestate in universul interior al acestuia.
    Oamenii in momentul in care se trezesc in somn se orienteaza in realitate cu falsa perceptie ca visau in timp ce dormeau si acum ca sunt treji nu mai viseaza si percep ca fiind real doar ceea ce se defasoara in acest spatiu existential. Dar realitatea perceptibila prin cele 5 simturi nu este altceva decat o interpretare de impulsuri electromagnetice decodificate la nivel cerebral iar prin implicatie oamenii viseaza constant, organizandu-si, reorganizandu-si, structurandu-si si restructarandu-si patternurile mental – ideatice in functie de solutiile optime la ecuatiile realitatii. Deoarece comportamentele sunt manifestate, organizate si structurate in functie de aceste solutii optime si subiective gasite de catre individ se poate spune ca la baza fiecarui comportament sta o idee sau mai multe, internalizate si manifestate in comportamente ca automatisme ( in cazurile cand sfera constiintei este foarte restransa vis a vis de schemele logic-comportamentale posibile ).
    Astfel comportamentul claustrofob poate fi transformat intr-un comportament non claustrofob prin restructurarea si reorganizarea patternurilor de idei care stau la baza proiectiilor mentale pe care individul le face pe micro – realitate. Se reconfigureaza sensul dat acelor secvente de realitate ( Jocul cuburilor dar la alt nivel, respectiv la nivelul psihismului uman ).

    Cu o deosebita consideratie!!!

  21. Anonimatul pe net este o gluma buna.Cei interesati pot afla prin cateva clik-uri cine scrie, ce scrie si daca ramai sub observatie.
    Net-ul este o jucarie ,aruncata noua ca sa nu ne folosim timpul in activitati primejdioase pentru Marele Papusar, cum ar fi ganditul cu propriul creier.
    CARTEA nu va muri.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.