Trăim, din ce în ce mai periculos pentru noi, pe fondul unei inconştienţe de dimensiuni apocaliptice, într-o lume din ce în ce mai scelerată. Iar noi, luaţi ca mulţime, suntem din ce în ce mai duşi cu capul. Nu mai avem linişte interioară, seninătate. Ne zbatem, inutil, să ieşim din bezna propriei noastre neputinţe. Ne agăţăm ca orbii de ciomag de toate himerele.
Avem nevoie de echilibru ca de aer. Mi s-a făcut dor de Valentin, unul dintre cei mai echilibraţi oameni pe care i-am cunoscut în cei 39 de ani de când fac umbră – cu folos au ba, Dumnezeu ştie – pe Planeta Pământ. Pentru că, atât timp cât am avut privilegiul să lucrez cu el, mă liniştea. Eram la fel de agitat ca şi acum, poate olecuţă mai puţin calculat şi plin de entuziasm. Departe de a fi perfect (care dintre noi e?), mă liniştea. Avea darul de a te face să te simţi bine lângă el, îţi dădea siguranţă. Poate şi pentru că te trata ca pe un egal.
Era vremea directorilor de ziar atotputernici şi a puştilor entuziaşti care voiau să rupă norii. El era cel mai mare dintre fraţii Păunescu. Eu eram Victor; Victor Ciutacu şi atât. Adică un soi de nimeni pe stradă. Mi-a dat o şansă. De multe ori, viaţa unui om depinde de-o şansă. Pe care, dac-o are, e-n stare s-o fructifice sau nu. Eu am beneficiat de oportunitate şi, după toate aparenţele, am profitat de ea. Mi-a prins al dracu’ de bine experienţa Curierului Naţional. Pentru că, dincolo de o echipă mişto în mijlocul căreia am crescut, m-a stăvilit Valentin. Mi-a împrumutat, probabil, o părticică a echilibrului său interior şi m-a ferit să mă scelerez de tânăr.
Am făcut-o ulterior, probabil fiindcă, asemenea oricărui om cu frică de datorii, i-am înapoiat la plecare creditul. Puteam să îngroş obrazul şi să rămân debitor. Mă executa silit AVAB-ul sufletelor, dar măcar luam părticica aia de echilibru cu mine. Nu te poţi pune cu soarta. Fiecare om are, acolo Sus, o pagină a sa în cartea destinelor. Probabil că la mine scrie că trebuie să trăiesc o viaţă de sminteală şi d-aia am returnat împrumutul de echilibru. Dar nu-mi pare rău deloc. Era al lui, la mine n-avea ce să caute.
UPDATE: Prima zi de şcoală, mereu egală cu ea însăşi
te cam inteleg, acum catva ani am cunoscut si eu o persoana ,un coleg de munca, devenit prieten in a carui prezenta fara sa-mi dau seama de ce la inceput deveneam calm si echilibrat. e departe acum si ne vedem 1-2 luni pe an dar atunci pentru mine e aproape ca o vacanta imi imprumuta din linistea si echilibrul lui, din energia lui pozitiva si bineinteles eu il incarc cu toate furiile mele ,toate angoasele si frustrarile mele, pe care le receptioneaza cu zambetul pe buze si le anihileaza imediat.
Un pas bun dar mic spre recunoastera greselilor.Puteti sa continuati?
Da domnule Ciutacu. Asta e valabil pentru oamenii la care nu e totul de vanzare. Asta e sensul unui proverb vechi romanesc (intre timp perimat) care spunea ca “obrazul subtire, cu cheltuiala se tine”. Adica pentru a ramane curat trebuie sa platesti. Astazi, prea putini fac treaba asta. Adica sa pastreze echilibrul intre o viata de cheltuieli si bun simt.
E normal sa nu luam ceea ce nu-i al nostru.
Din nefericire, proastele obiceiuri ale “carmacilor” se extind si in alta zona. Sa vedem cum sta treaba.
Carmacii iau niste bani de la FMI, pentru a mentine un anumit echilibru (dupa parerea mea inexistent) si cand va trebui sa-l restituim, noi romanii, o sa aflam cat avem de dat inapoi.
Nenorocirea e ca de data asta, obrazul gros al carmacilor, o sa trebuiasca sa fie “tinut” de noi, oamenii obisnuiti si creduli, care i/am votat. Asa ca, pana la urma, tine de noi, cum votam si cum o sa platim huzurul carmacilor.
Echilibrul, chiar si atunci cand il ai, poate fi inutil,
in sensul ca manifestarea lui e absolut sterila
intr-un context marcat de incultura cronica si in masa.
Si Romania e un “bun” exemplu de spatiu
in care se respira 95% incultura.
(Sigur, aruncati cu pietre, ca primesc cu drag,
da’ daca se poate faceti-mi si un reportaj/documentar
cu dovada ca nivelul culturii .ro are vreo treaba
cu ceea ce se intampla prin tari pe bune.
Asta e, ne-a tras-o istoria, ce dracu’,
pana la urma tot trebuie s-o recunoastem.
Marea jena e ca nici acu nu facem nimic
in sensul de a reduce zecile de mii de kilometri
care ne distanteaza dezavantajos de restul Europei.)
Da, mi-e incredibil de rusine cu tara asta.
Pentru ca n-are nici o legatura cu echilibrul.
CINE DRACU’ MAI PUNE LA CONDUCEREA UNEI TARI
CEEA CE PUNE POPORU’ ASTA DE-ATATA AMAR DE VREME,
CU APOGEUL PROSTIEI/RAHATULUI ATINS IN 2004?!
@cinci bani: n-ai priceput nimic. strici ochii degeaba…
salut ! Victor, ai achitat creditul ? super!! oare sub aspect moral. cei care au promis si au votat, chiar promulgat o lege in toamna anului trecut,si acum nu o respecta, ce zic ??
eu daca nu respect codul rutier, suport consecintele !!!cele doua ramuri ale executivului, daca nu respecta o lege, votata in unanimitate, promulgata si anuntata in fata camerelor tv.,avizata de CCR., ce raspundere au ???
am vazut pe blogu lui mihai bendeac ca va va imita pe dv in noua lui emisiune de la antena 1 🙂 scz pt postarea in afara topicului 😀
@ingi
Imi pare rau s-o spun,
dar chiar ma bucur ca si-au luat-o profesorii.
Adica… sa fii PROFESOR
si SA NU TE PRINZI CAT DE URAT PUTE
A MINCIUNA ELECTORALA
o enormitate ca aia cu 50% cresteri salariale???
Pai mi-ar fi frica sa-mi trimit copilu’ la scoala
stiind ca ala e nivelu’ maxim
al capacitatii profesorilor de a identifica
diferenta intre rational si absurd,
intre respect si totala lipsa de jena
in a te infiinta cu o astfel de gogomanie
in fata electoratului!
(Am mai zis despre 95% incultura?
Cam tot pe-acolo e si prostia nativa,
dupa cum se vede treaba.)
Ratele la viata se platesc cel mai greu. buna scriitura, din suflet!
Uneori tocmai astfel de oameni te marcheaza pe viata…
@everybody: v-as fi extrem de recunoscator daca v-ati limita la a comenta numai textul de mai sus. politic puteti scrie sub oricare din multitudinea de subiecte de pe acest blog. imi place sa sper ca nu scriu degeaba.
Ne agatam ca orbii de ciomag …si spargem capete .Intreb si eu ca inginerul:daca de echilibru avem nevoie ca de aer (adica nu putem trai fara el) si d-stra ati returnat imprumutul si altul din dotarea proprie nu mai aveti atunci ce respirati,ca sa ma exprim asa…
@ Anca
unii dintre noi s-au prins !!! si la ce ne-a folosit ??? eu incep de regula ora cu formularea : Romania este stat de drept !! in rest, ca sa reiau o idee auzita ieri pe TV, ” LA CATE ORE MUNCITI, TRAITI F BINE!”
@cinci bani
iar imi sar toti dracii cine plm e cinci bani asta ? ce i se potriveste numele, toti retardatii se cred judecatori. te invit nenea cinci bani sa enumeri tu greselile lui victor, dar i-a enumera-le pe ale tale. i-a fa o mica comparatie intre cinci bani si victor ciutacu. omul iti ofera spatiu ca sa te exprimi si tu faci pe judecatorul . natarau
ori terminati scandalul, ori blochez comentariile sau sterg off-urile
Felicitari Dle Ciutacu pentru acest frumos articol.
Va arata exact cum sunteti- un om drept si cu foarte mult bun simt.
La inceput nu mi-a placut de dvs, deoarece va vedem in genul lui CTP-un om cu mult venin insa am inteles ca sunteti o persoana mai echilibrata, prietenos si deschis.
Cea mai buna dovada o reprezinta acest blog, faptul ca aveti curajul sa acceptati opinile unor oameni care va ataca, nu le cenzurati si cel mai important-raspundeti oamenilor-multi or sa spuna ca e normal, insa am vazut realizatori carora le e greu sa accepte pareri negative. Sunteti mai bun ca Mircea Badea dupa parerea mea, care nu raspunde pe blogul sau si din ce am vazut cenzureaza.
Legat de Valentin Paunescu, nu l-am cunoscut insa am citit lucruri laudative scrise de Presedintele Vadim in RM.
Cu stima si respect,
Escorpion.
Odata ce vi s-a aratat calea inspre echilibru si fiind constient ce reprezinta acesta este imposibil sa nu il regasiti…nu a fost o datorie, ci a constituit o dumirire a dvs. de care trebuie sa va aduceti aminte
“Liniste interioara”, “seninatate”,”echilibru”intr-o societate ‘scelerata’?! Nu pretinde D-l Ciutacu prea mult?
da…de unde echilibru??? Suntem aproape toti – fericiti cei saraci cu duhul – in bataia vantului… Nu ca nu ne-am dori sa-l avem…dar cum? In ce mod sa realizam asta? Cu atatea vorbe goale, cu atatia farisei, cu atata resemnare, cu atata amaraciune si dezgust…Ai trebui super clonat, poate asa se va putea schimba ceva. Aici. Cu cat mai multi ca tine. Care inca nu au depus armele. Eu am renuntat sa mai si sper.
mda, suntem atat de isterici incat orice ne trece pe sub ochi sau pe la urechi interpretam doar dupa ideile fixe care ne definesc gandirea (vezi si off-topicurile de mai sus)
nu prea putem avea liniste interioara cand viata de zi cu zi e plina de atata mizerie. si nu sariti cu comentariile, toti politicienii sunt de vina in egala masura, de la dreapta la stanga
zbuciumul si isteria se nasc mai ales din lipsa de speranta. nu politica, aia nu ma mai intereseaza, ci speranta ca macar copiii mei vor trai intr-o tara cu sosele bune, strazi curate, spitale decente si tot ce vedem “afara” si la care ne minunam ca la poarta noua.
Cautati-va prin buzunare, poate v-a mai ramas ceva din “echilibrul” acela si poate, cu generozitatea dvs., puteti sa-l imprumutati si celor care ne conduc. Daca ei au echilibru in tot ce fac, vom avea si noi, multimea.
E trist sa constat ca subiectul “politica” se simte si in acest minunat articol.. uf 😐
Citind textul unui jurnalist care scrie
in cea mai mare (foaaarte mare) parte despre politica,
permite-mi sa fac eventuala greseala
de a crede ca variatia dinspre echilibru
inspre lipsa echilibrului
este profund influentata de contextul politic
despre care scrie constant jurnalistu’ in cauza. 🙂
Inca sunt greu de convins
ca am putea folosi in Romania,
ca sursa de echilibru neinfluentabil politic, budismul.
Dar daca vrei neaparat,
poti incerca sa-mi demonstrezi contrariul oricand.
Spor.
P.S.: Da-mi un exemplu de dezechilibru interior
popular in randul romanilor
care sa n-aiba ca sursa politicul.
(Daca am zis popular
e limpede ca nu intra in discutie
aspectele intime care pot genera un dezechilibru.)
Si ma intereseaza o forma bine raspandita
nu fara motiv:
romanii sunt dintre cei mai stresati si apucati europeni.
Si asta se vede si in nivelul ridicat
al bolilor pe baza de stres – vezi diabet, accidente vasculare etc.
nu mai citesc comenturi. am sa imi scriu parerea despre ce scrii tu si atat.
a zis Plesu o vorba mare de curand ca daca esti mai slab de inger si iei in seama toate comentariile de pe net te smintesti. eu recunosc, sunt mai slab de inger si daca nu m-am smintit deja sper sa nu o fac in continuare.asta e si motivul pentru care nu mi-am facut blog. nu as suporta imbecilii.
Victore, articolul asta e cumva urmare a scandalului cu Rdau Moraru? Ti-a amintit Nasu de fratii Paunescu? Mogulul tau stie ce scrie blog?
@Florin: n-are nici o legatura, e scris inainte sa-l apuce furiile pe ala. am serioase dubii ca mogulul scrie ce (si daca mai) scriu eu in ziar si nu-mi amintesc sa ma fi platit vreodata ca sa scriu pe blog.
Victore ai mare dreaptate. Intr-adevar traim intr-o lume plina de nebuni si cretini. Iar daca mai iese inca 5 ani Basescu, vom ajunge cu totii la Balaceanca! Acum imi dau seama ca Brucan a fost totusi “bland” cu aceasta natiune.
Eu insa mai cred in mintea romanului cea de pe urma. Inca!
Domnule Ciutacu, am inteles perfect despre ce vorbiti.Cu multi ani in urma, am avut aceiasi senzatie cind am avut privilegiul de a-l cunoaste pe Constantin Noica.Amindoi asteptam aceiasi persoana in gara la Constanta si trenul a intirziat trei ore. In aceste trei ore am inteles ca senectutea este cea mai frumoasa virsta, cind spiritul omului este liber de orisice pulsiuni,ambitii,insecuritate materiala, dusmanii etc… El spunea ca spiritul este liber cind tot acest bagaj este inlaturat de virsta si experienta vietii este completa, atunci si numai atunci, te poti bucura de libertatea totala a spiritului.Astia din “stiintele” spirituale din “far east” yoga,zen,budism etc. folosesc tehnici de extaz care au ca baza “detasarea” de lumea materiala ca prim pas.O fi ceva cu detasarea asta, totusi pentru noi, este greu de inteles “fericirea solitarilor din pustiu,pesteri sau manastiri”. Experienta mea personala este ca, “detasarea ca stare a spiritului” mi-a dat-o cunoasterea. Atunci cind citind filozofie sau ideologie si cind dintro-data intelegi explicatia ascunsa a evenimentelor si istoriei, atunci dobindesti o stare vecina cu sentimentul pe care il traiesti cind ajuingi in virful muntelui si privesti in abis.
Va inteleg foarte bine cind insecuritatea materiala ” va duce cu capul”.Eu cred, insa, ca exista lucruri cu mult mai rele decit insecuritatea financiara. In cazul meu, certitudinea pierderii unei fiinte dragi este mult mai greu de suportat….
Stiu ca e blogul tau si faci ce vrei pe el, dar te rog, poti sa ne lamuresti pe noi, astia mai prosti, cum e cu acuzatiile aduse de Nasu’? Nu de alta, dar faci sa ma gandesc la ceea ce spunea cu ceva zile in urma ala din gura presei: tata astia ma bate! Ca si parere personala, eu cred ca ar trebui sa te lasi la fund odata ce ai umblat cu mierea pe maini si ti-ai lins pe degete. De fapt ce esti tu: ziarist, politician, securist? Lamureste-ne.
Vreau sa te felicit din nou pentru lipsa cenzurii; sa dam Cezarului ce e al Cezarului.
Se pare ca amicul tau cu freza impecabila nu prea suporta criticile. Poate il sfatuiesti sa nu mai ragaie si sa nu-si mai traga mucii in emisiune, nu se face.
In rest, numai bine.
@anti badea: sunt toate false, motiv pentru care l-am reclamat la CNA si-l actionez in instanta. te-ai grabit sa ma feliciti. blogul are niste reguli pe care ura ta fata de Badea (sau un pitic pe creier impotriva noastra) te face sa le incalci repetat. n-o sa mai ai ocazia s-o faci.
Si inca ceva: baieti daca aveti argumente solide, nu e necesar sa folositi limbaj si comportament violent. Oamenii cu ceva capacitati mintale nu vor pune botul ( de nisetru) niciodata la diversiuni de astea ieftine.
Vreme indelungata, citeam blogul Dvs. dar nu indrazneam sa postez nici un comentariu. Citind blogul azi, mi-am adus aminte de articolul Dvs. din 1.04.08, un remember, la adresa marelui reporter special, editor general, director general al Curierului National, om de omenie, despre care spuneati, si sustineti si acum, ca “a crezut sincer in mine, si mi-a acordat o incredere pe care imi place sa cred, i-am rasplatit-o”. Asa este, si va felicitam ca ati facut-o!.
Fiecare avem in viata noastra oameni sau i-am avut la care ne gandim cu placere, cu mare placere.toate cele bune Victor
Ptiu, drace, sper ca baschetbalista in cardasie cu marinelu’ nu mai deschid un alt dosar! Atentie, domnu’ ciutacu, atentie! Aveti grija pe cine admiarti si cu cine recunoasteti ca ati mancat, vorbit, muncit!
Si stiti ceva?! Azi am realizat clar un lucru: tara nu mai are parlament functional! Legile le da guvernul, tara e guvernata de guvernul piticului, care pitic e tras de ate de papusaru’ de la cotroceni! Deci: avem un totalitarism original! Ori m-am zarghit eu?!
Doamne, fa-ma prost!
De-ar fi sa-i luam pe toti la rand,
Si actualii dar si fostii,
Cei mai destepti de pe Pamant
Au fost intotdeauna…PROSTII.
Nu te ruga la ursitoare
Sa-ti faca-n viata ta vreun rost,
Mai bine urla-n gura mare:
“Iubite Doamne, fa-ma…PROST!”
De ce sa tragi ca la galera,
Sa-nveti atatea fara rost,
De vrei sa faci o cariera
Ajunge numai sa fii…PROST.
In lumea asta cu de toate,
Unde se-nvata contra cost,
Pacat ca nici o facultate
Nu da si diploma de….PROST.
Avem impozite cu carul
Dar inotam in saracie
Si ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe…..PROSTIE…
Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
Sa nu-i jignesti, sa nu-i improsti!
O, Doamne, de ne-ar creste graul
Cum cresc recoltele de …PROSTI.
Si-n lumea asta rasturnata,
Unde cei strambi sunt cei mai drepti,
Savantii nostri mor de foame
Si numai PROSTII sunt destepti.
… împrumutul de echilibru….
Doamneee, ce frumos ai scris! Felicitari, frate! 🙂
Haosul si echilibrul vor coexista mereu.Unul fara celalalt nu are cum sa fie.
oare despre ce echilibru mai poate fi vorba cand in fiecare seara te gandesti la ziua de maine,sunt un simplu pensionar care a muncit o jumatate din viata la stat iar acum ma gandesc cu groaza ca luna viitoare poate nu mai primesc nici amarata asta de pesie.
UPDATE:
Grea treaba asta cu mersu’ la şcoală ca însoţitor (părinte) de şcoler chiar şi atunci când eşti doar un simplu viitor “scărmănat” pentru tot felul de “fonduri” :fond de clasă, fond de dirigenţie, fond de biologie, ce mai… muuult fond de (pentru) şcoală (gratuită?!). Când numele ţi-a devenit renume, e şi mai complicat. Fie eşti privit ca o “problemă de rezolvat” (şi atunci abordarea depinde… de la “matematician”, la “matematician”) fie ca o mană cerească, menit să hrănească mulţimea (minus elevi, minus părinţi) înfometată. Mai există şi calea de mijloc (pe care văd c-aţi abordat-o cu succes!): veni, vidi, vici.
Bine c-am trecut cu bine (toţi, sper!) şi peste ziua asta. 🙂
Limbajul si comportamentul nu pot fi violent… Din pacate, uneori, violente da. Cred totusi ca e pacat sa stricam un post in care nu curge sange din jugulara nimanui cu astfel de offtopisme.
Am si un PS. O emisiune oarecare produsa si difuzata de un post comercial are ca scop principal profitul. Corect si normal, ca in orice afacere. Consumatorul produsului in situatia noastra e telespectatorul, fidel daca se poate. Simt nevoia sa subliniez ca pe vanzator il intereseaza “foarte putin spre deloc” daca privitorul e anti sau pro prezentator/moderator/… Ratingul e acelasi…
Imi cer scuze, domnule Ciutacu! Limba romana e de vina…
Cât despre “echilibru împrumutat”… V-aţi considerat îndatorat pe nedrept.
Dacă nu-l ai de la natură, pot fi în jur sute de echilibraţi, tot degeaba. (Nu dau exemple, că-i politică şi azi nu-i voie. 😉 )
Azi ma uitam cum fiica-mea, in prima ei zi de scoala, o cauta din priviri pe “doamna” si ma apucase un soi de nostalgie… Cred ca avem nevoie de repere, de referinte, fie si numai pentru a masura distanta pe care am a parcurs-o fata de ele. Am avut sansa sa-mi gasesc mentori printre profesorii din scoala si din liceu – pe atunci nu foloseam cuvintul asta – doar acum imi dau seama ce au insemnat ei.
Merci, Victore, pentru ca ai oprit, pentru o clipa, alergarea asta nebuna catre nimic.
Victore,ce se intampla cu tine?Ai obosit?Postarea asta despre Ciutacu-sceleratu’ pare un patetic mic tratat de auto-ratare.Capul sus!Avem nevoie de tine,mai ales acum,cu 2 luni inainte de runda finala.Te vreau in continuare pe baricade 6 ore pe zi,la Firea,la Gadea,la Dana Grecu si pe unde s-o mai putea.Cu ciomagul(pixul)in mana,cu ochii scosi din orbite,nebarbierit,extenuat de atata lupta,vesnic incruntat.Ce mai,ca un veritabil guerrillero…Si mai da-le-ncolo de vrajeli ieftine despre echilibru,deontologia ziaristului,argumente si alte cele.Exista un singur adevar,o singura realitate,un singur vinovat,un singur condamnat.Fa bine si lumineaza-ne pe mai departe…
Buna seara!Felicitari pentru minunatele randuri,sunt pline de adevar,de viata traita,cred ca este foarte bine sa luam uneori o pauza si se reflectam,sa analizam….multumesc din suflet pentru acest articol!!!
Domnu Ciutacu,proza scurta? Foarte frumos..desi periculos.:)
Da, intr-adevar ‘avem nevoie de echilibru ca de aer’, dar acest echilibru trebuie sa-l gasim in noi insine.
@marius: eu nu stiu decat sa cad de sus si sa mor de pe picioare. n-am capitulat niciodata. asta nu inseamna ca m-a castigat cineva la belciuge. vreau sa cada Basescu fiindca asa simt eu, nu pentru ca as avea vreo obligatie asumata fata de cineva ori pentru ca as fi vreun martir sacrificat pentru binele poporului.
Intotdeauna, cand vreau sa iau o decizie mai mareata, ma intorc cu fata spre cei care mi-au calauzit pasii si in care am o incredere si un respect netarmuit; ma inclin si ma intreb “Oare ce-ar face EI in locul meu?”.
Intotdeauna, cand raul iese din matca, imi fac o retrospectiva a faptelor care au condus la asta si ma intreb daca si cu ce am contribuit EU.
Intotdeauna, cand nu mai am in cine sa ma incred, ma uit la tara asta careia teoretic nu ii lipseste nimic, ii recitesc istoria si caut in jurul meu maretia lui Stefan, taria lui Brancoveanu, si neinfricarea lui Mihai.
Si intotdeauna cand ma doare sufletul il citesc pe Eminescu.
Asa suntem nascuti, asa suntem crescuti si asa vom muri: copii, parinti si stramosi ai acestei natii. Dar nu toti… si au ramas din ce in ce mai putini…
Tara asa este plina de datornici, nu ma refer la datoriile catre banci (care au devenit camatari cu acte in regule), ma refer la datorii morale, politice, de bun simt.
Frate cand cersesti un vot iti asumi automat si o datorie.
Ca politician ai datoria sa rezolvi problemele unei comunitati sa gestionezi fondurile obtinute din impozite, nu sa cosesti la marginea drumului, sa crosetezi sau sa dai cu mopul la televizor sau sa tunzi oi.
Interbare :
Oare nu-i face rau la sanatate lui baselu atata paine cu sare cata a mincat anul acesta.
Nostalgie….
Mi-ai amintit de o prietena draga,uitasem,imi uit amintirile in noianul mizerabil in care traiesc.
Stresul a ajuns sa-mi fie “prieten”,sa ma insoteasca oriunde pasesc,nesiguranta zilei de maine,nepasarea si indiferenta celor din jur.
Murim in fiecare zi incercand sa traim!