Esti aici:
Prima pagină > Blog > Mintea mea, în gândul ei... > Pentru ce motiv ne luăm vieţile la mişto?

Pentru ce motiv ne luăm vieţile la mişto?

M-am uitat recent, cu ceva mai multă atenţie, în oglindă. Şi nu mi-a plăcut deloc. Am, la doar 40 de ani, suficiente (după gustul meu) fire de păr alb. Şi, cel puţin ca formă şi culoare, îl moştenesc pe taică-meu, care în jur de 60 de ani cred că avea mai puţine decât mine la 40. Am şi (olecuţă de) burtă, chiar de vreo doi ani, după ce toată copilăria şi tinereţea mi-au fost marcate de senzaţia dominantă că sunt slab ca un pisic de pripas. Sandwich-urile nocturne şi berea de rigoare nu iartă. Dimineaţa, după ce mă trezesc, îmi ia cam juma’ de ceas să mă dau jos din pat. Fiindcă simt fiecare părticică a corpului meu. Şi, după aia, încă vreo (măcar) o oră până ce-mi beau cafeaua, îmi (re)compun faţa de export şi mă urnesc din casă.



Copilul a crescut, cel puţin în ultimii 4 ani, simţind extrem de vag că are (şi) tată; de regulă dimineaţa (în drumul către şcoală) şi noaptea (înainte să se culce). Plus în rarele week-end-uri de updatat în mall stocul de jocuri, device-uri şi ţoale; sau în concedii, de două ori pe an, fiecare de câte o săptămână. S-a înălţat, e aproape cât maică-sa. Dar am remarcat asta abia sâmbătă seara, când am trecut demni, cu fruntea sus, prin criză, la un spriţ, acasă la nişte prieteni de familie. Au o fată înaltă. Ne-a folosit ca standard. Bine c-am avut şi un criteriu de comparaţie.

Trăim o viaţă nebună, într-o societate nebună, într-un ritm nebunesc. Parcă trece totul pe lângă noi şi nu ştiu de ce. Mi se pare că ne risipim aiurea. Cariere am făcut, de foame nu murim, avere nu intenţionăm (cel puţin noi) să facem şi nici nu-i cel mai potrivit context economic mondial să ne propunem, socluri pentru statui nu ni se toarnă şi nici nu ne-ar încânta, viziuni de oameni aleşi sau dăruiţi (fără aportul cărora s-ar nărui eşafodajul social) nu ne bântuie conştiinţele. Nu-mi închipui că suntem singurii cărora li se întâmplă asta. E o ditamai generaţia a cărei existenţă se-ncardrează în această matrice. Şi atunci de ce tragem ca boii-n jug?

Comentarii

comentarii

Similar Posts

139 thoughts on “Pentru ce motiv ne luăm vieţile la mişto?

  1. Felicitari pentru ce ati realizat pana la aceasta varsta!!!!
    Si eu si sotul suntem programatori si nu facem toata ziua nimic altceva decat sa tastam ca nebunii…si sa visam la o insula numai a noastra. Dar am realizat si ceva frumos pana acum o minunata fetita , care acum are 2 ani. Si programam in continuare pana reusim sa ne luam si casa noastra si dupa… poate ne luam si o vacanta!
    Mult bine, sanatate si spor la treaba!

  2. victore, mare dreptate ai…eu ma chinui de un an sa plec din bucuresti, la tara, la munte, la aer curat…tocmai din aceleasi motive…expresia “cand voi fi la pensie voi face si voi drege…” e fumata…care pensie? ce viata voi mai avea atunci? bucurestii sunt acum pentru mine doar praf, betoane si nesimtire…te tine slujba, scoala copilului, slujba sotiei… ia gandeste-te ca ai putea vinde tot si cumpara altceva in alta parte…si ai face o alta munca, intr-un colt inverzit de lume (la noi in tara sau aiurea)…solutii se gasesc, si cu slujbele, si cu scoala…si n-ai privi la tv decat ocazional, n-ai sti cine sunt ministrii si nici presedintii de partid…si ai citi cartile care te asteapta sa fie citite…ai ai privi cum creste iarba, cum rasare si apune soarele…si poate ai avea si un petic de gradina pe care sa o ingrijesti…ma opresc aici ca asta e visul meu si ma apuca spumele ca sunt legat de maini si de picioare, deocamdata…

  3. Penca nu avem un scop. Bajbaim. Si cam atat. Nu suntem crescuti pentru societatea actuala, nu intelegem care e momentul cand ne-am realizat, asa ca suntem intr-o cautare continua. Nu mai exista acele etape cat de cat fixe : casa / masina / copil/ facultate copil / nunta copil / pensie. Nu mai avem nimica fix de care sa ne ancoram. In rest aiurea …

  4. Cind nu facem politica suntem un popor de oameni resemnati, si tristi, ne place la nebunie zicala: ” FEREASCA DUMNEZEU DE MAI RAU”.
    Dar pina unde poate sa mearga umilinta, nepasarea si resemnarea? Pina unde si pina cind?

  5. de ce tragi? pai in primul rind iti place la nebunie si apoi gindestete ce ne diferentiaza pe noi oamenii de animale: munca altfel eram la fel cu toate primatele.in rest cred ca trebuie sa-ti faci mai mult timp sa vorbesti cu fiul tau ai sa te tezesti ca e mai inalt ca tine si iti da el sfaturi.fa mai multa miscare si vei scapa si de burta si de ce nu ia-l si pe fiul tau si alergati impreuna

  6. Ritmul vietii actuale impiedica acumularile fundamentale care rezista timpului. Marea majoritate a tinerilor de azi acumuleaza un surogat de cultura, de pe un internet la dispozitia oricarui vrea sa posteze orice informatie. De pe internet nu se poate invata nimic fundamental. Doar informatii nesigure!
    Cei care afirmau in anii de dinainte de 1989 ca in capitalism omul se dezumanizeaza, fiind tratat ca o masina, aveau dreptate. Ironia noastra, a tinerilor de-atunci, era gratuita. Capitalismul a fost umanizat doar de tendinta de a concura comunismul. Disparitia echilibrului mondial prin distrugerea “lagarului socialist” evidentiaza fundamentele acestei societati spre care se tanjea!

  7. Poate fiindcă, aşa cum spune proverbul românesc, cine nu munceşte nu mănâncă? 😀

    Proverbul arată că România nu este încă un stat social aşa cum scrie în Constituţie. Într-un adevărat stat social (şi chiar şi socialist, pentru cine îşi aduce aminte), cel care munceşte e prigonit şi parazitul social, de cele mai multe ori imigrant, e încurajat.

    Exemplu: să zicem că ai un job sau o mică afacere pentru care tragi ca acel animal simpatic cu coarne la jug, 12 ore pe zi, case, proprietăţi, maşini, “plasmă mare”, excursii, diplome universitare etc, şi te sâcâie toată ziua Fiscul, Garda Financiară, hoţii de portofele, spărgătorii, ciorditorii de oglinzi şi tăietorii de cauciucuri etc, fiindcă ştiu că de la tine au ce lua. Apare un mâncător de seminţe la colţul blocului care îţi dă un pumn. Răspunzi, şi din încăierare ajungeţi amândoi în faţa Legii şi vă luaţi câte o condamnare cu suspendare. El îşi vede de mâncatul lui de seminţe mai departe, fericit cu ajutorul lui social plătit din CASul tău, tu îţi pierzi serviciul fiindcă ai cazier judiciar, îţi pierzi proprietăţile fiindcă nu poţi plăti ratele, ajungi pe străzi ca şi el (unde ai de suferit mai mult fiindcă ştii ce ai pierdut).

    Pe cine a favorizat statul social? Cu aşa ajutoare sociale, să ajungă de bere, şi cu imunitatea în faţa legii, să tot trăieşti, coane Fănică!

    Uite de-aia nu înghit eu stânga. Nici portocalie, nici roşie, nici galben-albastră cu săgeată, oricum ar fi tot spre culoarea “maro slinos după care se trage apa” tinde.

    P.S. Am 30 de ani şi am căpătat dreptul de vot exact la finalul mizerabilei “Epoci Ciorbea”. Cam pe vremea când marele jurnalist Ciutacu Victor a scris un editorial în “Adevărul” în care spunea într-un mod cam neacademic că atunci când ai cumpărat o maşină de 400 CP nu ai luat-o ca să te plimbi cu 50 km/h prin oraş şi că deci e un fel de tentativă de omor 😀

    P.P.S. Dacă ai luat Suzuki Hayabusa, se pune?…

  8. Regimurile s-au schimbat, motivele au rămas aceleaşi. Dar şi actorii! Şi încă destul de nostalgici… Faimoasa formulă carageliană rămâne, din păcate, nemuritoare: “Suntem cum am fost şi teamă mi-este că tot aşa vom rămâne”.

  9. pana unde va merge umilinta ,nepasarea si resemnarea?pana cand?omule revoltat,mai e mult pana departe.multi uita ca am tras la jugul comunist 50 de ani si n-a cracnit nimeni.noi (poporul roman) suntem turma de oi(miorita,chiar este reprezentativa)daca nu vine un cioban sa ne schimbe directia ne ducem fix in prapastie,cu inconstienta animalelor mai sus amintite.nu am nici cea mai mica indoiala.nu va rabufni din nici unul dintre noi nici macar o injuratura,daramite o revolta,decat daca ne mana cineva in strada si ne spune ce sa strigam si cui.altfel noi,cu pinguinul,cu astea.si ce daca ne e foame si frig,punem o manea si jucam sa ne treaca. lenea ,foamea si folclorul dragii mei…restul sunt exceptiile care confirma regula.contraziceti=ma daca credeti ca nu am dreptate

  10. Unii sunt “bolnavi de avere”, altii de vanitate, unii n-au de ales, altii nu-si dau seama ca pedaleaza in gol. Unii nu-si pun altfel de intrebari, altii si le-au pus si au aflat deja raspunsul. Ei si? Degeaba ai strans pana la 40 ani o gramada de cunostinte, abilitati, priceperi (pe care, in treacat fie spus, se pisa mai toti cretinii care-ti sunt sefi), daca ai strans si datorii, in loc sa strangi ceva capital. Si daca ai mai avut si proasta inspiratie sa ramai in Romania, ai nevoie nu de curaj, ci de nebunie, ca sa te apuci de propria afacere. Daca, insa, am inceta sa visam ca intr-o zi vom trai asa cum ne dorim, am innebuni! Facem tot ce depinde de noi ca acea zi sa vina cat mai curand, dar pana una alta ne simtim prizonierii unui stat anarhic si terorist.

  11. Ai vrut sa zici inceputul mizerabil al epoci basescu Domnule gigi, ca atunci a inceput nenorocitul asta sa urce.

  12. natura umana…toate actiunile noastre sunt raportate la sistemul de valori in care ne complacem as putea spune…toata viata vom continua sa fim boi in jug…motivul e simplu-sunt altii mai inteligenti ca noi care sa ne exploateze-fara ei munca noastra e inutila si implicit fara noi existenta lor e inutila…

  13. Ca asa ne-a cantat noua cucul… sa muncim ca prostii 😀
    Azi m-am hotarat, iau pusca si caut cucul ala sa-l omor … sau sa-l pun sa munceasca cat mine, sa vedem ce-i convine? 😀

  14. `rumegand cocenii de pe langa jug
    s-antrebat odata boul de la plug:
    Doamne, pe cand altii huzuresc din greu
    Pentru ce eu singur sa trudesc din greu ?`..restul e placerea fiecaruia gratia marelui Toparceanu

    La multi ani! cu burta, poate mai multe fire de par alb, cu baietul si mai inalt si cele care asteapta sa vina

  15. Boi? Mai bine roboti! Pentru ca a devenit o rutina totul.Am ajuns sa cred ca si sentimentele.Paradox: muncim ca sa aiba copilul, dar nu avem timp sa/l iubim,ca sa ne fie viata mai usoara, dar nu avem timp sa mai traim. Trec toate pe langa noi. E bine ca mai avem timp si putere sa ne sarutam copilul inainte de culcare, daca tot nu il vedem crescand.

  16. poti munci ca un rob (am facut-o si pe asta, pe bani buni), asa, doar sa fi in randul lumii sau din spirit de competitie (cum ne inoculeaza de mici societatea consumista in care traim). doar ca avem cu totii cate un creier si cate un suflet si dreptul de a alege, in consecinta. asa ca putem sa alegem in cursa asta nebuneasca de zi cu zi sa spunem si stop! acum opresc masina, ma dau jos si admir un lan de floarea soarelui! sau ma duc pana la mare, stau pe nisip si ascult valurile. masina pentru care am muncit ma duce acolo 🙂 deci nu am muncit degeaba. trebuie doar sa imi amintesc din cand in cand sa spun stop, acum stau cu mine si ma bucur de mine, de viata mea, de munca mea. fara sa fiu pe medicamente (haha!) pot sa spun ca viata e frumoasa, chiar daca si eu alerg in ritmul celorlalti. am ales sa ma bucur.

  17. Este normal sa dam totul muncii noastre, mai ales daca ne si place ce facem. Ce nu este normal e ca, desi suntem atat de multi – cea mai numeroasa generatie (’68-’70) – si muncim ca disperatii, nu se vede nimic. Foamea e mare, conducatorii trebuie sa-si faca plinul, nimeni acolo sus nu are timp sa se gandeasca la amarata asta de tara.

  18. Ciutacule,

    Din acelasi motiv pt. care unul cu 8 clase mai in urma se uraste privindu-se in oglinda pt. faptul ca nu mai are curaj si sange sa faca niste chestii pe care le facea la cu 10 ani in urma. Un “ratat” care se lamenteaza ca e “cumpatat”.

    Vespasian.

  19. Ati atras bine atentia domnule Ciutacu apropo de asa zisa criza de la 40 de ani. Pina si varstei asteia i s-au pus etichete. Nu exista nici o criza, o transformam noi in criza. Eu am 42 si ma simt excelent la varsta asta, psihic vorbind. E normal sa-ti pui astfel intrebari in jurul acestei varste. Am ajuns pina aici, am realizat ceva, am avut (tineri fiind) dorinte si ambitii. Le-am realizat sau nu, ne-am agitat , ne-am zbatut si n-am realizat ca anii au trecut si-am ajuns la o un anumit grad de intelepciune (fiecare dupa intamplari si acumulari de viata) iar la un momendat ca la comanda “hocus-pocus” ne-am dezmeticit! Si avem o revelatie venita prin intrebarea ce te bantuie si pe tine. Nu pot sa-ti raspund, asa cum nu pot MIE sa-mi raspund dar eu una ma bucur de aceasta varsta si de “revelatiile”, pentru ca imi dovedesc ca sunt VIE, ca imi pun intrebari si ca imi pasa ce se intampla cu mine si cei din jurul meu, chiar daca nu am raspunsurile dorite. Va pup, va iubesc si enjoy life!

  20. Aveam 50 cind am descoperit ca anii au trecut si nu mi-au ramas nici amintiri , nici macar poze din concediu. Si am mai descoperit ca oricit as fi cistigat , timpul petrecut departe de familie nu poate fi compensat cu nimic.Prea tirziu.Esti norocos ca ai inceput sa simti asta la 40.

  21. Si eu am trecut prin asta intre 30 si 40 de ani. Dupa aceea, lucrurile s-au schimbat fundamental. Muncesc mai putin si ma multumesc cu mai putin:)

  22. Nici nu stiti ce durere poate simti o mama auzindu-i pe copiii ei ca n-au pentru ce trai.Simt nevoia sa va dau putere sa ve revoltati in continuare,sa-i stimulati si pe cei din jurul dvs s-o faca,sa nu va pierdeti speranta si sa puteti sa va dati viata pt copiii vostri.Nu mai trebuie tolerat ceea ce se intampla si cred ca pana nu se va starni dorinte in cei din “Servicii” nu va putea acest popor sa schimbe ceva.Din pacate am ceva experienta si am vazut multe la viata mea.Eu sunt una din cei care n-ar sta pe ganduri sa faca totul pentru schimbare,chiar daca sunt in varsta.

  23. eu n-am vazut firele tale albe.mie mi se pare ca esti simpatic,cu ochii aia apropiati si nervos ,asa,cateodata.n-am mereu nervi sa ma uit la emisiunile tale,dar da-i inainte cu ce faci.succes!

  24. am o intrebare pentru matale: a meritat sa iti vezi copilul la fara frecventa?
    Totul e o chestiune de prioritati…

  25. Nu cred ca problema este ca nu se va iesi.in strada .Ba da,se va iesi,numai ca trebuie sa ne scoata cineva(stiti voi,turma).Am iesit la 24 de ani,cu siguranta voi iesi si la 45.Am avut momentul,cand au iesit pensionarii,l-am lasat sa treaca.Mie nu mi-a fost rusine in viata mea decat de foarte putine ori,insa atunci mi-a fost cel mai rusine…

  26. Nu sunteti si nu suntem boi.
    Suntem oameni carora le e greu. Oameni care la un moment dat isi dau seama de caruselul in care se afla, de viteza cu care se invarte si ca regulile vietii nu le facem noi. Hotararile noastre sunt, in schimb, ceea ce conteaza, si cele dupa care ni se masoara. Lucrurile cu adevarat importante in viata sunt:
    Dumnezeu
    sanatatea
    familia
    omul de langa tine
    Cat timp le ai pe astea inseamna ca nu faci umbra pamantului degeaba. Nici una din ele nu e lucru, dar sunt lucruri mari.
    Probabil ca suntem pe ultima suta de metri si timpul nu mai are rabdare pentru ca e si mult prea multa suferinta. Suferinta care ingenuncheaza orice vointa.
    Sacrificiul ramane moneda de schimb insa trebuie sa stim ce sacrificam pentru ce.
    Multi uita ca in boul care trage la jug nu e de vazut numai dobitocia lui, forta bruta si necizelata, ci putrea de a face ceva unde altii nu pot. E bland si totodata supus, ca sa nu mai vorbim ca uneori, din pricina animalului de langa, numit homo sapiens, se urneste si sub lovituri de bice. Diferenta majora si salutara este ca OMUL are ratiune si puterea de a distinge intre bine si rau. Boul nu poate intreba ‘De ce ma bati?’, OMUL da. Prin urmare, OMUL nu e bou.
    Multa sanatate!

  27. ma incadrez in matrice, dar trag ca sa supravietuiesc in tara asta de caca..si trag pt strictul necesar si pt acel concediu sau weekend in afara bucurestiului.

  28. D-le Ciutacu,va admir si va respect prea mult ca sa-mi permit sa va dau sfaturi sau modele de viata.Totusi,cred ca tristetea si dezamagirea care emana din articolul dvs vine dintr-o anume monotonie si rutina ce se repeta aproape zilnic.O solutie ar fi o schimbare in viata dvs,iar acea schimbare(as zice ideala) ar fi practicarea sportului.Stiu ca suna banal,pentru multi sportul e ceva rusinos,freaky(cum ar zice dl.Badea),ignoram exemplele din vest,ignoram bombardamentul mediatic care spune ca sportul poate face numai bine si niciodata rau(nu vorbesc de performanta).Incercati o luna,doua si o sa vedeti ca merita efortul,iar jugul vi se va parea mai usor,si la propriu si la figurat. Oricum,va doresc multa sanatate,si va multumesc pentru tot ce faceti pentru noi(stiu ca e sablon dar…n-am gasit alta rima(alt sablon)).Toate bune !

  29. De ce ? Pentru ca … trebuie!
    Unii au copii de crescut, altii facultati de facut, bunici de ingrijit si mai stiu eu ce.
    Muncim ca sclavii pe plantatie sa ne asiguram o batranete linistita ( fie vorba intre noi… prefer sa imbatranesc intr-o tara straina), sa asiguram un viitor copiilor nostrii, dar si pt ca munca face parte din rasa umana – la fel ca si nevoia de a crede in ceva, orice, sa fie acolo un ceva in care sa credem (si pentru care sa ne rupem gaturile mergand la biserica)… ca muncim din greu si degeaba este partea a doua o stim cu totii.
    Si oricum totul se misca foarte repede incat nici nu apucam sa ne dam seama cand a trecut… parca mai ieri stateam cu morcovu` in fund ca dau bacul, iar astazi stau cu el ca incepe facultatea si dau peste necunoscut, oameni noi, examene si toata compania.
    Agh da… si degeaba. Chiar daca e Poli. Tot copiii “elitei” o duc mai bine. Si imi iau talpasita. Ma duc tai-tai. Oriunde!

  30. In aceste momente glorioase, pline de avant portocaliu, aduc un omagiu fierbinte clarvazatorului din fruntea tarii si partidului. Dupa lupte inversunate cu mogulii si hidra comunisto securista iubitii nostri carmuitori au reusit sa promulge legea care duce scumpa noastra tara in randul statelor sclavilizate. Potrivit iluminatelor prevederi ale legii omul de tip nou din tara noastra cu dragoste in suflet pentru partid si stimatii conducatori v/a muncii doar pana la frageda varsta de 65 de ani. Dupa implinirea acestor ani, tot restul vietii pensionarii se vor juca cu targi si carucioare si vor face de doua ori pe zi drumetii la cimitirele tarii pentru a se distra cu cei care au refuzat sa atinga aceasta varsta, fiindca nu au folosit bateriile…
    Pensia indestulatoare a 30 de pensionari v/a fi mai mult decat suficienta pentru ca pe rand , lunar, cate unul sa/si cumpere medicamente.Toti vor beneficia de asistenta medicala gratuita din partea medicilor romani de peste hotare, daca vor merge in Anglia, Suedia, Olanda, Germania….
    Apreciatul nostru conducator…..

  31. Nu conteaza cat traim, conteaza ce si cum traim. Omul e singurul “animal” care e nemuritor, el are capacitatea de a privi viitorul si de a actiona in prezent pentru a determina acel viitor sa ia forma. Cand te gandesti, daca viitorul n-ar exista, prezentul n-ar avea sens si viceversa. Astfel omul reuseste sa uneasca, trecutul recent, prezentul si viitorul intr-un intreg, in care atinge nemurirea, prin faptul ca da sens lucrurilor pe care le infaptuieste, iar posteritatea lui va duce mai departe, sperantele, valorile, munca si amintirea parintelui.
    Ce nemuritor vrea sa fie si mai nemuritor?
    Multa sanatate dumneavoastra si familiei dumneavoastra va urez Dle Ciutacu si sa aveti intotdeauna fortitudinea necesara in fata adversitatii.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.