N-am nici dispoziţia, nici disponibilitatea necesară să scriu. Simt că se închide cercul. Sunt 21 ani de atunci. Am câştigat puţin, dar esenţial, am pierdut enorm. Trăiesc cu senzaţia descrisă atât de plastic de CTP că, vreme de 20 de ani, s-au luptat aprig, câştigând pe rând, Partidul cu Securitate. Vă las la dispoziţie spaţiul. Scrieţi aici voi ce făceaţi pe 22 decembrie 1989, ce aţi aşteptat să se întâmple după, care-s (ne)mulţumirile voastre, în fine, ce consideraţi necesar. Hai ciuaua!
@ Socrate …singurii ,,decedati,,in ’89 din cate imi aduc eu aminte au fost sotii Ceausescu, si parca nici un ,,terorist,, nu a fost prins. Dar ai dreptate cu,,fantomele,, sa stii ca dupa moartea sotilor Ceausescu securistii au mers la biserica s-au spovedit si s-au angajat in fabrici si uzine care lacatus care sudor.Mai nou ultimele stiri ne anunta ca fosti securisti se bat pe o punga de macaroane la cozile de ajutoare.Ha,Ha,Ha.
Acum 21 de ani eram avizi de libertate,stiam ca cere sacrificii si au si fost,banuiam ca nu va fi usor dar sperantele noastre erau catre acea libertate care pulsa in fiecare si care unii au aclamat-o iar altii doar au gandit-o.Inca de la inceputul lui decembrie se stia ca in CC ca vor fi evenimente dar nu si amploarea acestora,pe data de 16 am auzit de la Europa Libera de miscarile din Timisoara si intr-un fel eram pregatiti.M-am gandit mult cum au trecut anii peste noi si am ajuns la acelasi numitor,vorbim despre libertati,vorbim despre securisti,vorbim despre hrana noastra de zi cu zi chiar daca sunt pline galantarele,ratia pentru a trai,vorbim despre gesturi extreme,vorbim despre averi uriase acumulate prin furt si frauda,vorbim despre frauda in Parlamentul Romaniei,vorbim despre clica si vorbim despre prostoizii ce conduc nu stiu ce ca tara nu!Noi am facut ce eram educati sa facem adica sa traim cinstit si din munca noastra iar asta ne face mai puternici.Au fost totusi frumosi anii acestia pentru ca au fost ai nostri si am stiut sa-i facem frumosi pentru noi.
ratia de libertate luata de craciun acum 21 de ani a fost redusa cu 25%
ce vina avem noi ca juma de popor e dobitoc si cu inteligenta la piciorul broatei. Sa moara dobitocii aiai intai si pe astia care ne conduc sa-i…………… completati pe linia punctata.
22dec1989-la ora 7 am fost la universitate.Am participat la evenimente pana la ocuparea Televiziunii.La Piata Dorobanti l-am audiat pe Dinescu(era prima data cind lua cuvintul)La ora 16 eram acasa,am urmarit programul…incepuse sa se traga.Eram un om de pe strada
Am avut multe asteptari.Acum sunt realist;am asteptari doar de la propria persoana
Oamenii nici acum nu scapa de cliseul cu securistii si comunistii..Acestea sunt doar simple etichete carora doar noi le dam valoare
E tara plina de cruci ale oamenilor morti pentru o cauza…si?La ce a folosit?
Suntem dupa 21 de ani ,o societate care social a produs un conducator de tipul Basescu,deci nu poate avea nimeni asteptari cit timp faci parte dintr-o asemenea societate.Si atitea alte produse care ne
legitimeaza ca pe o societate de oameni fara viziune si verticalitate
Nu ne luptam de 21 de ani cu securistii si alte asemenea clisee:ne luptam cu propria neputinta care nu ne lasa sa evoluam in plan personal si atunci ne gasim scuze …precum conducatorul,nu ne lasa altii sa facem treaba
Sa avem un an cu mai multa pace
un topic cu gestul acestui OM extraordinar?!
precum si in memoria EROILOR ROMANI…
spre exemplu:
LIVIU BABES, acum 21 de ani isi dadea foc in poiana brasov in semn de protest fata de macelul dictatorului ceausescu impotriva poporului Roman
cu scuzele de rigoare daca am deranjat
Ehe, acu’ 21 de ani eram martor la ultima vizita de lucru a lu’ nea’ nicu de la facultatea de fizica (Magurele). Dupa vacanta dintre semestre am intrat intr-o alta “epoca”.
Parea ca o se ne fie mai bine, acu’ depinde ce intelege fiecare prin “bine”. Sa ai TV color, o rabla de masina straina la scara blocului, termopane si centrala pe gaze, celular 3G si o geanta pirat Guxxi. Poate unora le ajunge.
Dar sa tai ca porcul din lefuri, sa tai ca porcul din alocatii, sa impozitezi pensiile mici si inca cate si mai cate, asta nici nea’ nicu nu a indraznit sa faca.
Si cum le ziceam? Odiosul dictator si sinistra sa sotie? Si astuia de acu’? Sa-i spunem doar javra ordinara?
E pacat ca in 89′ au murit niste oameni ca sa se ridice niste javre peste noi.
Spre deosebire de atunci, cand mi-am pus copiii la adapost la strabunica lor iar eu m-am dus, cu varza murata pentru sarmalele de Craciun in sacosa, la sediul fostului Consiliu local din orasul meu – de unde, dintre toate cartile ce se aruncau pe ferestre am luat si eu 2 care mi s-au parut ca, in timp, vor valora ceva la cinestie ce licitatie din a;t timp si alt spatiu -gandeam eu pe atunci- – acum tot sarmale fac.Doar cornuletele sunt cu magiun de Topoloveni si doar strabunica baietilor e moarta de batranete…la fel si bunicul meu…si cam asta e deosebirea pentru mine. Nu-mi mai traiesc bunicii materni si baietii imi sunt tot “la loc sigur”. 🙁 🙂
Atunci,in ’89 ma uitam la multimea din strada si ii compatimeam in gand:”sarmanii,nu stiu ce cer”!Astazi,detasata de toti si de toate, cu “satisfactia”ca am avut dreptate,oftez si-i compatimesc cu voce tare “cat de usor este multimea de manipulat”!Si totusi,elitele n-au nici o responsabilitate?
Aveam 7 ani in decembrie 1989 si stateam toti sub masa pentru ca se auzeau gloantele cum suierau pe strazi! Sunt fara cuvinte…nu am inteles mult din epoca ceausista dad imi aduc aminte cum stateam cu mama la coada la lapte, cum erau emisii doar cu Ceasca. Nu am cuvinte sa descriu mahnirea pe care o simt acum, la 21 de ani de la Revolutie si la cei 28 de ani ai mei. Au murit atat de multi tineri si oameni care chiar credeau ca prin sacrificiul lor noi o vom duce mai bine. Si acum nimein nu isi mai aduce aminye de ei. Decat familiile lor indurerarate si badjocorite de cei care de 21 de ani ne conduc. Am un profund respect si le sunt vesnic recunoscatoare celor care si-au sacrificat viata pentru ca eu sa pot, teoretic, sa fiu libera si sa traiesc in democratie. Pentru acesti oameni nu ar trebui sa spunem ca Revolutia a fost in zadar. Acesti oameni au crezut cu adevarat ca va fi mai bine cand strigau LIBERTATE pentru ca apoi sa fie secerati de gloante. DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA SI SA LE DEA PUTERE FAMILIILOR INDURERATE!!!Iar pe noi poate ne va face mai intelepti sacrificiul acestor oameni! in 21 de ani nu am invatat sa le fim recunoscatori! Poate incepem ieri!!!
Mi se pare ca sunt cel mai “tanar” din cei care isi deapana amintirile…
din nou cu scuzele de rigoare, dar nu stiu unde sa-ti postez si vad ca ma citesti:
boc a reusit ce si-a propus: este cunoscut in toata lumea
prime time la euronews
cam asta făceam
Mi-e greu sa recunosc, dar incep sa ma indoiesc ca stiam pentru ce am iesit si am acceptat deschis si fara teama, riscul de-a fi impuscat ori schingiuit. Doream cu disperare sa scap de ceausescu si de savanta lui de renume mondial, nu mai vroiam frig, intuneric si foame, vroiam sa pot vorbi liber si sa pot vizita toate tarile in care visam sa ajung. Dupa 21 de ani, am un alt ceausescu de care vreau cu disperare sa scap, o alta leana, ba chiar doua, care nu mai au mult si ajung savante de renume mondial, frigul n-a disparut fiindca fac economie lasand caloriferul sa se incalzeasca doar 12 ore pe zi, intuneric am mai mereu, penele de curent fiind deja obisnuite, foamea nu-i nici ea departe, de vorbit liber incep sa nu mai am curaj, cat priveste vizitatul tarilor la care am visat, n-am reusit sa trec nici macar la bulgari, mereu avand alte prioritati. In rest, carti imi cumpar o data-de doua ori pe an, la teatru n-am mai fost de-o vesnicie, concediile s-au redus la 3-4 zile pe la munte, haine mai rar, restaurant rarisim, si daca nu ma opresc, ma arunc si eu de la vreun balcon. Nu-mi pare rau c-am participat la revolutie, maine sa fie, as iesi iarasi in strada, un singur regret am, acela ca viata mea trece, ca ma simt strivit si ingradit, ca pur si simplu simt ca mi se fura fiecare zi si mi se rupe inima de jale ca viata mea, singura mea viata de trait pe care mi-o irosesc niste ticalosi, n-o sa mi-o mai dea nimeni inapoi!
Asa faceti in fiece an, don ciutacu, la aniversarea revolutiei, si ne bagati in sedinta! Ma duc sa inghit un diazepam! Va salut,
ca sa fiu totusi si in topic: in 22 ’89 in jur de 9-10 dimineata stateam la eva fata in fata cu un sir de usla-si sau altceva (oricum securisti suta la suta), erau 2 pe doi impasibili cu o prvire de gheata indiferent de cite injuraturi le dadeam iar in spatele lor era un pitigoi de un metru jumate imbracat in militian care ragnea la noi ca din gura de sarpe ca ne aresteaza impreuna cu toata familia si pune furtunul cu apa rece pe noi…
21 de ani… parca ieri s-a intimplat asa de vie este amintirea
eram prea tanar pe vremea aia ca sa inteleg ceea ce se`ntampla la bucuresti. stiu ca pe 21 eram la bunica mea si au venit ai mei sa ma ia acasa – pe 22 eram acasa la ai mei in Botosani si stiu ca maica-mea nu ne dadea voie sa iesim afara – de frica, era speriata de evenimentele petrecute in bucuresti in ziua de 21 dec.
in concluzie nu faceam mare lucru – nici varsta nu ma ajuta prea mult plus faptul ca locuiam intr-un oras destul de linistit.
ce astept sa se intample de-acum inainte?! pfff chiar nu stiu daca se mai poate intampla ceva BUN cel putin nu mai cred (fac si eu precum badea, “pe timpul vietii mele”) ca se va mai intampla nimic bun pentru noi cetatenii de rand.)
cat despre nemultumiri – chiar nu ai spatiu pentru cate nemultumiri sunt la ora actuala …
In 20 decembrie 1989,seara,un amic(cu PARTID + SECURITATE in “spatele”sau)mi-a spus ca vom face un Craciun si An Nou ferict.Si chiar daca stiam ce se intampla la Timisoara,initial,am crezut ca a baut un pic mai mult sau,pur si simplu,fabuleaza.(Am iesit din acelasi restaurant,dar de la mese separate,cu”vrajeala” pe care ne-o baga in cap,pe timpul acela,Ciri Maier;ai ghicit sau n-ai ghicit:era vorba de R.Oltenia din Craiova).Cand am ajuns in gara Craiovei,pe la 11 noaptea,un patrulater de autobuze de la I.A.T.C.,cu soferii din dotare,asteptau rabdatori “ciomagarii” plecati spre Timisoara pentru ai “disciplina” pe cei care au pornit “viforul” in Romania.Cu doi dintre cei ce au coborat din garniturile de tren care i-au dus/adus am plecat spre casa;unul era secretar UTC,celalalt era adjunct de secretar PCR din locul meu de munca.In acea noapte,din spaimele lor,am inteles ca amicul(de mai sus)este foarte posibil sa aiba dreptate.Traiam stari confuze:pe de o parte ma bucuram ca “mahomed”si “madam capot”(concepte aflate dela niste prieteni,sahisti,moldoveni)pot disparea dracului pentru totdeauna;pe de alta parte ma ingrozea gandul de ce va putea sa vina.Vreo 7 ani am tot sperat.De atunci incoace(sa fie septembrie 1997-luna cand CORSARUL DE LA COTROCENI,ministrul transporturilor fiind,a facut gafa finala in opinia mea-vei afla candva despre ce e vorba)singura mea deviza a ramas:”UNA SALUS VICTIS NULLAM SPERARE SALUTEM”.Te respect si te salut,VICTORE !
„clasă politică” numele tău este iudă ticăloasă
MIE ÎMI PLAC DOAR ROMÂNII, da ROMÂNII şi niciodată ăştia care au infestat ereditar după 89 parlamentul vândut la ue – îndoctrinat cu noua modă europeano&globală – care sunt doar vorbitori de limbă română; chiar nimeni nu vede că totul se face intenţionat astfel ca noi, ţara, noi românii, să urlăm când la unii când la alţii iar ei îşi fac rocada şi noi rămânem cu urlatul??? de aceea zic asta: curăţenie generală fraţilor fiindcă vom ajunge curând îngenunchiaţi din nou de eredităţile moştenite de pe urma celor 45 de ani de lagăr communist – aşa în plină europenitate anticreştină – şi mai mult vom ajunge la pragul unui “da” la orice impuls dinspre ale “civilizaţiei” noii mode europeano&globale prin tocmai starea pavloviană la care s a lucrat vreme de 45 de ani în lagăr, fiindcă noi, o ţară ortodoxă nu am avut parte de laboratoare ca la sectari şi papistaşi, nouă ni s o dat lagărul fiindcă, ortodoxiei nu în zadar I se spune drept credincioşie şi astfel am ajuns să fim o greutate, care au crezut ei că cedează fie înaintea buldozerelor comuniste fie înaintea “civilizaţiei” anticreştine ue de modă europeano&globală… dar se pare că încă mai mişcăm în ortodoxia noastră şi încă ne mai punem la hotarele ROMÂNIEI întru drept credincioşia neamului românesc ŞI asta se pare că enervează la culme pe adepţii înverşunaţi ai noii mode europeano&globale şi atunci ne dau şocuri combinate cu pâine, circ, totul spre instaurarea demonocraţiei…
De aceea vă mărturisesc că sunt sătul de atâta circ, de 21 de ani numa circ, nu mai vreau să aleg între comunişti mai buni şi comunişti mai puţin buni indiferent de cât de portocalii, galbeni, albaştrii sau roşii sunt VREAU ROMÂNI şi nu vorbitori de limbă română care să nu fie iude ci ROMÂNI care să reprezinte demn ORTODOXIA şi românismul…
asta vor ei, “clasa politică” să ajungem la disperare, după 89 pâine şi circ, acum vor să le acceptăm demonocraţia din disperare…
Într o zi un ROMÂN s a aruncat pe scaunele unde şede “clasa politică”, un gest disperat, necreştin DAR disperat, adresat genericului acestei “clase politice” adică nenumitului, şi, mai apoi a rămas în urma lui ceea ce şi în 89 după asasinatul antinaţional s a săvârşit, un cuvânt “LIBERTATE” şi atât LIBERTATE…
In 22 dec 1989 eram cam peste tot in oras,sa palpez bucuria ca a fugit Ceausescu.Seara la Opera din Timisoara si in multe alte puncte din oeas s-a tras in draci si am fugit spre casa.Abia imi iesise copilul din arest caci l-au retinut in 17.In Timisoara se striga “sa fie judecat aicia in Banat”!Nici eu nu eram de acord cu lichidarea lui Ceausescu.Mi-ar fi placut atunci sa-l vad umilit ca noi cei multi asa cum imi doresc acum sa-i vad pe actualii securisti si pe seful lor suprem,imi doresc sa-i vad intinsi pe jos,suferind de foame si frig,cersind indurare.Trebuie sa facem ceva in acest sens!!!!
Era misto in dec. 1989. In primul rand aveam capul gol de politica si ne preocupa doar grija zilei de maine. Nu aveam timp de altceva. M-a luat prin surprindere ca nu credeam ca o sa se intample ceva si pe la noi. Am avut sperante multe pe urma. Unele s-au realizat. Nu trebuie totusi sa exageram. Comunismul a lasat urme adanci ce se vindeca greu. Vor trege cateva generatii.
22 decembrie. In piata sub balcon, nebun de fericire. A fost cea mai frumoasa zi di viata mea. Intr-un tarziu, a cam inceput s-o lalaie, se facuse si cam frig, asa ca am luat-o incet spre casa. Cam trei sferturi de ora pana-n Dristor, cu pauze de bucurie. Cand am ajuns acasa, ai mei ma pupau ca ma vad: unde fusesem cu o ora inainte, acuma se murea. Trageau unii ai dracu’ de pe cladiri… A doua zi, ca un bou m-am dus sa apar revolutia cu AKM-ul pe cladirea unde lucram, unde am si petrecut Craciunul, tot ca un bou, ca era sa mi-o fure cand am auzit niste tantari pe la urechi, ai dracu’ parca stiau ca le-am scapat in piata. Dupa care, sperante desarte, nu intru in amanunte, doar ca in primavara am trait cea mai urata zi din viata, la alegeri dupa ce “ne-au demascat…”. De atunci, speranta mea intr-o Românie asa cum am visat-o s-a dus “Si te-ai dus, dulce minune…”. Am plecat si eu…
“Trebuie sa facem ceva in acest sens”, “Ar trebui facut ceva”, “Speram…la ceva”, cu revolutie, fara revolutie, suntem pielea p**ii ca societate. O adunatura de “credinciosi” care toata ziua “spera”. Singura diferenta dintre vremea noastra si vremea lu ceausescu e ca vremea noastra ne-am ales-o noi. “Cu manutele astea doua” si acuma “trebuie sa facem ceva” si sa “speram” la ceva. Aia de atunci au avut cojones si au facut ceva. Noi vai p**a noastra. Asteptam sa pice din cer, sau “speram” ca poate poate ne ajuta UE sau dracu mai stie cine. Adevarul e ca multa lume din tara asta minunata sufera pe nedrept, dar marea majoritate sufera pentru ca meria. Am auzit azi la Badea ca spunea (cea ce sunt sigur ca nu crede) ca romanii sunt ospitalieri :))))). Cum sa nu, atat de ospitalieri incat lasam strainu fara bagaje, cerem spaga la AC/DC, si nu mai putem de ospitalitate. Sa fim seriosi. Noua UE o sa ne dea un ultim fond, sa ne luam o insula si sa ne mutam pe ea. Garantat.
2o-23 dec ’89 nu vreau sa povestesc .Dupa 23 dec.toti locatarii (inclusiv eu), pazeam usa blocului(cu schimbu), cu o coada de matura impotriva teroristilor.De,initiativa administratorilor.Ma tot umfla risul, insa ma faceam de bafta daca le ziceam ceva.Revolutia,revolutia……de ce s-or mai plati atitia bani ca recompensa ,celor care nu sint raniti ,ori cu morti in familie ???
Decembrie 89 a venit ca un miracol pe care il asteptam demult…intarziere care m-a facut sa nu ma pot bucura cum ar fi trebuit. Sentimentul timpului pierdut ma impingea sa ma gandesc la “what’s next? no time for celebrations”. Ce m-a bucurat cu adevarat a fost venirea lui Ion Ratiu in tara. A fost momentul care mi-a spulberat teama ca miracolul va tine ca orice miracol, trei zile. Eram nedumerit cum amicii mei clujeni nu vad in el sansa fantastica sa o rupem complet cu trecutul? Vedeam in el omul care poate grabi evenimentele “to make up for the time lost”… Cand a pierdut alegerile pentru presedinte am stiut ca nu mai am timp de pierdut. Am decis ca “fetele de la APACA” nu imi vor hotara cum trebuie sa fie viata mea, asa ca mi-am luat lumea in cap si am plecat cat am vazut cu ochii. O vreme imi era pur si simplu groaza sa ma mai uit inapoi. Tineam contactul cu cativa oameni dragi mie de acasa cu care nu vorbeam politica deloc. In diaspora evitam romanii la maxim posibil dupa un incident abject cand un roman pe care il intalnisem a ajuns sa ma tachineze cu “stiu ce ai facut tu in copilarie”, un lucru marunt/banal uitat aproape si de mine, lucru pe care il putuse afla doar din dosarul meu de la secu. Ai dracu securistii care imi facusera viata amara inca dinainte de 89, nu se lasa!
Lucrurile mergeau bine in viata mea, am rupt-o complet cu nebunia romaneasca, iubeam normalitatea din viata mea si normalitatea care o vedeam in cei din jurul meu. Totusi, un anumit eveniment m-a facut sa ma uit “inapoi”. Am inceput sa citesc pe internet sa imi caut vechii prieteni de acasa sa ma pun la curent cu evenimentele si situatia din tara.
Daca va spun concluziile la care am ajuns cu ei veti spune ca suntem nebuni. Sunt lucruri din trecut,cand bateam strazile Clujului si ii stiam bine pe jigodiile oligofrene cocotate acum pe scaunele inalte de la Bucuresti. Cand avem ceva palpabil (dovezi clare) are rost sa discutam.
O concluzie clara e ca Romania nu va intra in normalitate pana cand nu aruncati in aer securitatea. Asta e radacina raului. Basescu, Udrea, Boc, Ponta, Maior, Magureanu, etc sunt doar “celule” ale cancerului romanesc. Disparitia unei celule nu rezolva boala, trebuiesc TOATE anihilate SIMULTAN.
scuze :ori FARA morti in familie ???
Asteptari ?Vise ?Eu de fapt am impresia ca traiesc un cosmar din care incerc sa ma trezesc si nu reusesc.
Acum 21 de ,chiar pe 22 ,cum am auzit ca in Bucuresti sint lupte ,am sarit in primul tren ,fara sa ma gindesc prea mult.Am lasat acasa sotia si copilul de 6 luni.O fi fost responsabilitate sau iresbonsabilitate ?
Domnule Victor Ciutacu,
TVR1 a scos in aceasta seara, la stirile de la ora 20, prima propozitie din mesajul lui ADRIAN SOBARA de pe tricou: “Ne-ati ciuruit!” Inadmisibil! Sa le fie rusine!
Sa nu ne mire daca intr-o zi va aparea un baiat care va spune “de ce sa mor eu, cand pot sa moara ei?”. Si uite-asa, vom avea si noi JFK-ul nostru.
Nu sunt pe subiect…dar poate veti privi asupra textului si puteti “investiga”…va spune ceva Alexandru Lazescu?…va aduceti aminte intamplarea cu DJul de la radio Mix care vroia sa se arunce pe geam, pe calea victoriei, pentru ca nu primise salariul?!….se pare ca Lazescu sfinteste locul si e pus de marioneta, dar se pricepe fff la pr…ce e cu Lazescu?si ce ascunde aceasta “arma”?…puteti scoate la lumina ceva?
Dupa atata disperare, foamete, frig, saracie maine de Sfantul Craciun vom avea o seara luminoasa cu Grigore Lese. Din nou D-l Ciutacu ne rasfata cu acest om de mare valoare artistica si morala.Nu va mai fi nici dialog, nici interviu, nici dezbatere; vor fi ‘imprastiate’ vorbe intelepte, incurajare, optimism pentru un Nou An, si sub vraja cantecului popular interpretat din sufletul d-lui Grigore Lese, nasterea domnului va fi sarbatorita in spiritul solidaritatii intre oameni si a iubirii fata de semeni. Astept cu nerabdare aceasta emisiune!
In decembrie ’89 eram sigur ca Gorbaciov cedase si sistemul comunist se ca prabusi si in Romania. L-am vazut pe popa Tokes implorand oamenii adunati in Piata Maria sa fie cuminti si sa plece acasa. Atitudinea securitatii fata de acest marunt prelat al bisericii evanghelice, care a lasat sa treneze plecarea acestuia din Timisoara, la cererea superiorului lui m-a facut sa inteleg ca in jurul lui Ceausescu se crease un gol imens, meritat pe deplin. Ca orice dictator inlocuise realitatea prin propria imagine pe care o avea asupra realitatii, imagine falsa intretinuta de anturaj-vezi Mussolini, care visa divizii cand americanii ocupasera Roma, sau Hitler, care trimitea copiii la moarte, in locul soldatilor si care mai spera in minuni atunci cand totul era iremediabil pierdut. Dar oare, azi, nu se intampla la fel cu cei 2B cocotati prea sus?! M-am intrebat atunci: daca drumul de la (un fel de) capitalism la (un fel de)socialism fusese parcurs si abia dupa 15-20 de ani, incepand cu 1963, a fost aleasa o cale constructiva si cat de cat prospera, daca incercarile de atunci spre o deschidere economica (mandatarii, apoi s-ar fi urmat drumul Chinei de azi)a fost brutal curmat in anii 1970-72, cine ne va putea conduce fara tragedii la noua ordine economica, cu tendinte globalizante??!! Pierderea echilibrului mondial (bipolar) s-a dovedit a fi tragica pentru intregul sistem capitalist.
Capitalismul salbatic romanesc are nevoie de lucratori prost platit, la cheremul patronilor si al guvernantilor vremelnici, care sa munceasca 12 din 24, fara concediu, pana ajung in mormant, fara a lua o zi pensie. Asa cum se intampla in secolul XIX.
Cine a citit viata lui Bismarck intelege cum de nemtii au creat un stat social inca din anii 1870, cu asigurari de sanatate si sistem de pensii copiat in majoritatea tarilor Europei, care functioneaza si azi, chiar daca fiica macelarului din RDG este un trist epigon al lui Bismarck, iunkerul, nu cainele Papadopolinei (Caragiale, jucat de marele Birlic), care-i cuprinde pe cei 2B. E drept ca acest mare exponent al mosierimii si militarilor prusaci a introdus sistemul in urma presiunilor miscarilor de stanga. Inca din 1865 firma de medicamente Schering avea cantina pentru angajati, carora le asigura si o pensie sigura, functie de anii lucrati. Asa cum, azi, functionarii comunitatii europene au asigurata o suma de bani la pensie-cu conditia sa mai existe un parlament european peste 10-20 de ani, ceea ce nu mai pare sigur azi.
In 89 aveam aproape 4 ani m-a luat tata de la gradinita intr-o dupamiaza ca auzise de la nustiucine ca s-ar fura copii si spunea ca in curand o sa fim mai liberi(dupa ce a aflat ca printr-o decizie probabil a sortii un var nu s-a mai aflat intre militarii care s-au macelarit intre ei la aeroport) … vorbea iluzii
Au trecut 21 de ani in zadar …tot securistii ne conduc destinele ,dar cel mai rau imi pare pentru martirii din 89 ,care au luptat pentru un viitor mai bun si sau jertfit pentru asta, pe aia cine ii mai razbuna fratilor?au murit de pomana ?
In 89 aveam 9 ani si ca toti copiii de varsta mea ma jucam si nu prea stiam eu cam ce se intampla ,asta pana a intrat un om mai neingrijit in aprozar si s a starnit panica , afost destul sa strige unul “teroristul”si in momentul ala va jur ca nu a maia ramas unul pe afara la joaca ,nu ca noi stiam ce ii ala un terorist dar panica generala a ajuns si la noi, plus ca apa nu mai “servea” nimeni frica de otravire si tot felul de manipulari de genul asta erau peste tot ….
Nu a intrebat nimeni pe acei parinti cum se simt ,cand dupa 21de ani isi dau seama ca copiii lor sau sacrificat ” degeaba “….au murit pentru libertate ,corect :acum poti sa spui ce vrei,cui vrei ,dar sa ai grija despre cine vorbesti…
poti sa circuli liber unde vrei , dar pentru asta iti trebuie bani….
poti sa mananci ce vrei atata timp cat iti permiti daca nu, esti liber sa privesti cum mananca ceilalti….
Dar toate astea sunt doar visuri ,in realitate suntem doar niste pioni care suntem buni doar pentru a vota si cam atat din pacate …toate bune fratilor si sanatate …
Offfffff ! A fost primul Craciun pentru care nu am facut sarmale.Nu am avut timp.Nici nu stiu daca am mancat ceva in acele zile,probabil ca da,dar nu-mi amintesc sa o fi facut.Era o surescitare ,o plinatate si varietate de sentimente pe care ulterior nu mi le-am putut analiza pentru ca nu am avut la ce sa ma raportez.A fost prima oara cand am simtit asa ceva .DESCATUSARE.Am putut sa strig “in gura mare” tot ceea ce ma apasase atatia ani.M-am simtit datoare sa strig pentru tatal meu care nu mai apucase sa-si strige libertatea,pentru cei de la Brasov care avusesera cu doi ani inainte Curajul sa strige.Cel mai bine imi aduc aminte clocotul care imi ardea carnea in anii 1986,’87,’88,’89. Imi aduc aminte pentru ca ma incearca din nou. Gestul facut ieri de Adrian Sobaru este “picatura care a umplut partea noastra de pahar”.
Asta e si pe topic si cadou de craciun pentru toti.
1989 2010 Freedom
– e ‘decat’ 2oua minute jumate.
Eram pe afara ma jucam… nu intelegeam de ce tatal meu nu se mai intoarce, era consemnat la garnizoana. Se auzea ca rusii sunt la granita si ca de la o zi la alta voi vedea tancuri pe strada, eram fascinat. Ma uitam la tv si vedeam cum unii vorbesc cu reflectoarele in ochi si pe langa ei se tragea, altii apareau la tv cu tot felul de indemnuri. Ma depasea, eu imi doream sa vina tatal meu acasa si sa ma ia in brate inainte de culcare. A venit, peste o luna jumatate, intre timp trecuse “revolutia”, am fost si eu la unitate, am vazut antiaerienele incarcate. Nu am fost o secunda constient ca poate voi fi printre cei care isi vor pierde pe cineva drag, ma bucur, egoist, ca nu mi s-a intamplat asa ceva. Am avut o copilarie de tranzitie si reforma reclamata oficial. Unde sunt, sunt la 31 de ani, intr-un mediu care nu mai promoveaza inteligenta, sunt oameni ca tine care incearca sa mai zica public ceva, frumos… Eu nu mai cred. Nu cred ca se mai poate schimba ceva, cei care conduc reproduc un asolament perfect, dar au aceleasi culturi, cu aceleasi metehne… Imi doresc o minune, sa pot crede ca aceasta natiune are vana sa isi revina. Imi doresc un format C:\ al sperantei.
Romania tara de mana a saishpea, romanii un popor de sclavi(cu exceptii desigur).Hai cu fatalismu` mioritic si cu cliseele mestecate de sarbatori.SCLAVILOR astia va calca pe cap si voi bagati Bianca lu Bote, Bote , printu` Cristea si mancati paine cu slanina si bateti cruci pe langa biserici.
cand zic sclavilor nu ma refer la cititorii acestui blog unde nu prea au loc pupinbasistii decervelati…da` banuiesc ca fiecare va loviti in viata voastra de zi cu zi de muuulti compatrioti care ar putea fii cel mai bine caracterizati cu acest cuvant.Poate ma insel…
Cel mai tare articol scrie vre-o data despre revolutia din Romania
Dupa 21 de ani as fi dorit sa nu vad romani aruncandu-se de la balconul parlamentului, as dori sa vad acesti politiceni, guvernanti, presedinti mincinosi ca inttr-adevar le pasa de tara, pe perioada mandatului sa aiba salariul minim pe economie, daca sunt prinsi ca fac afaceri ilegale cu statul confiscarea totala a averilor, atunci DA cred ca le pasa de tara. Nici cel care a fost ucis acum 21 de ani in speranta ca noi o vom duce mai bine nu a fost asa de ticalos cum sunt actualii, Oare chiar trebuie sa repetam istoria ca in sfarsit sa putem duce si noi o viata decenta?
probabil era mai adecvat ” se inchide circul ”
tin sa precizez ca demagogie se face usor cu cateva mii de euro pe luna salariu 😉 nu mai vorbiti de cei saraci voi cei care nu sunteti in situatia lor, dati-le lor posibilitatea sa vorbeasca, sa-si puna punctul de vedere, sa-si spuna suferinta !
am sperat,am practicat lupta sindicala (o alta pacaleala) am votat fsn (o alta pacaleala) am fost de acord cu fiarele vechi din industrie,am participat la omorirea agriculturii impreuna cu domn Roman (alta pacaleala).un suflu nou l-am simtit prin revista Romania Mare,prin candidatura lui Vadim din 2000(alta pacaleala)cu ajutorul jurnalului si antenei (prin marius cu bretele);iar am fost pacalit.am dus o campanie furibunda impotriva lui Base (acum am multi dusmani,inclusiv fosti prieteni,rude etc.)privesc cum politica pasilor marunti este pusa in aplicare de catre udmr-isti.ne mai lasam pacaliti?!?hai sa incercam Romania Mare.lasa romane resentimentele pe care ti le-au inoculat iliescu,roman,marko,tuca,pora si cu voia dv.ultimii pe lista badea si ciutacu (pe ultimii doi ii respect,ii iubesc dar…..)haideti cu Vadim si Romania Mare!!!parca au din ce in ce mai mult dreptate.Victore,iubesti romaniii,calauzestei pe drumul cel bun.la aproape 60 de ani am ajuns la aceasta concluzie.P.S. nu sunt membru prm si nu cred ca voi fi.hai sa incercam.prea am fost mintiti.
“Libertate!” (Adrian Sobaru)
am pierdut o tara… dar am castigat un lucru esential: libertatea de a ignora acest spatiu, libertatea de a fugi de aici neingraditi!
pt db cu respect,sa ignoram o tara ?!?!?ar urma pomelnicul stramosilor.(punct)sa ignoram acest spatiu……..Sa fugim ?!?!? am aproape 60 de ani si cel mai mult ma doare ca am prin straini doi licentiati si un bobocel de fata pe care o vad doar aici.v-a durut vreodata lipsa palpatiilor,a mirosului,dorul de un urmas pe care nu l-ati atins ?e strigatul unui bunic care ar vrea sa-si stringa nepotica in brate.asta numiti libertate?urlu de durere ca nu-i am alaturi macar acum (iertati-mi greselile,scriu cu lacrimi in ochi)nu asta e Romania mea si nu vreau libertate pt a pleca.aici eu vreau sa traiesc si as vrea sa-mi atrag familia.nu putem oare sa luptam macar pt asa ceva? scuze
Acum 21 de ani, multi dintre cei ce azi ne “bocim” tineretile, eram in strada sperand ca viata noastra si mai ales a voastra, a celor ce azi aveti varsta noastra de atunci, va fi una macar respectata. Unicele castiguri majore ale acelor sacrificii din acel an este faptul ca azi exista posibilitatea de vorbi, de a te exprima liber, de a calatori, de a iesi “afara” din cusca ideologica si, de ce nu, extrem de palpabila pe care comunistii o fortificasera atat de bine. Aveam 19 ani cand a inceput nebunia aceea numita mai apoi Revolutie. Nimeni nu stia exact ce este, ce se intampla, ce se poate intampla…stiam cu totii un singur lucru : ca vrem sa ne simtim altfel, ca vrem sa ne simtim eliberati de povara fricii de a vorbi, de a canta, sau de a rade de ce voiam… Nu aveam habar ca totul era de fapt o croiala cu grija aranjata si perfect sincronizata. Atunci chiar aveam impresia cu totii ca putem si avem puterea de a schimba lumea… Ca ne-am inselat s-a vazut foarte repede si, din pacate, continuam sa fim inselati de 21 de ani de aceste orori politice romane… Nimic din mentalitatea romanului, in general, dar a politicianului, in special, nu s-a schimbat. Plebea tace si inghite iar ei, politicienii alesi, isi bat joc de popor sfidandu-i in cea mai josnica si perfida forma. Mi-am dorit sa mai vad aceeasi unitate pe care am vazut-o in acele zile de Decembrie 89 la romani. Poate parea desuet insa toti cei care eram atunci in strada eram dispusi sa murim doar sa stim ca viata se va schimba si ca nu ne vor mai fi parintii terorizati de grija zilei de maine. Au trecut 20 de ani si din fii de parinti terorizati am ajuns sa fim parinti de fii…si suntem la fel de terorizati de ziua de maine asa cum erau si ai nostri parinti. CE ATI FACUT CU TARA ASTA, CRIMINALI DE NEAM SI DE IDEALURI CE VA NUMITI POLITICIENI??? Imi e scarba sa mai pronunt cuvintele astea, imi este scarba si rusine ca ma trag din acelasi neam cu voi, spurcaciuni ordinare ce ati condamnat generatii intregi la rusinea de a te mai numi roman. 21 de ani de rusine, umilinta si saracie…Asta e concluzia unui roman ce a fost odata gata sa moara pentru Tara Lui!
De Jan Palach, cehul care si-a dat foc in fata tancurilor sovietice ce au intrat in Praga or fi auzit 2B et comp. Dar cei de la TVR ? Sa se duca in Praga sa-i vada monumentul!
In 89 aveam aproape 4 ani m-a luat tata de la gradinita intr-o dupamiaza ca auzise de la nustiucine ca s-ar fura copii si spunea ca in curand o sa fim mai liberi(dupa ce a aflat ca printr-o decizie probabil a sortii un var nu s-a mai aflat intre militarii care s-au macelarit intre ei la aeroport) … vorbea iluzii
Pe 22 decembrie eram studentă la ASE, ieşeam pe străzi, în Constanţa şi primeam trasoare pe lângă urechi… Plângeam şi pseram. Acum fac la fel…
Revenită în Bucureşti la facultate, am alergat să pun lumânări pentru colegii mei, mulţumindu-le pentru sacrificiu şi jelindu-i, regretând tinereţea lor!
Acum? Fac la fel!
Din pacate si o parte din cei care sciu in acest spatiu sunt dezamagitori.Chiar daca aceasta clasa politica nu a reusit, timp de 21 de ani, sa ridice nivelul prestatiei politice mai sus de genunchiul broastei, nu putem sa amestecam pe actualii monstri politici care ne conduc, cu cei dinaintea lor. Este nerealist sa nu ne amintim ca guvernul Tariceanu si chiar guvernul Nastase, au asigurat o existenta mai mult sau mai putin onorabila si nu in patru labe ca acum. Sunt suparat chiar si pe mine, nu ca l-am ales pe Basescu in 2004(in conjunctura de atunci era dificil de ales alta alternativa), dar chiar am crezut prosteste ca acest individ, acest vagabond politic, ne-ar putea ajuta sa construim o altfel de Romanie. Culmea, chiar am militat pentru alegerea lui. La doar 2 luni dupa,mi-am dat seama cat de mult m-am inselat, dar era deja prea tarziu.Am ajuns chiar, ca in momentul de fata, acest Basescu sa fie persoana pe care o urasc cel mai mult. Regimul lui este mai de condamnat decat cel al lui Ceausescu, pentru ca ne-a inselat amarnic asteptarile si ne-a confiscat aproape orice urma de speranta.Sunt atat de suparat de ceea ce se intampla in aceasta tara, incat am ajuns ca in aceste zile sfinte, sa ma cert pana si cu Dumnezeu, care permite acestui regim sa mai existe. Sper ca Base si nesimtitii lui sa cada cat mai repde si sa-i doara f.f. tare fundul.In rest draga Victor, trebuie sa le rezistam acestor despoti, iar atat timp cat mai exista oameni ca tine si ca cei care scriu in acest spatiu,inseaman ca mai exista oarece sperante. Sunt convins ca vor aparea tot mai multi, care vor pune o presiune cat mai democratica posibil, ca acest regim sa se duca definitiv.Fruntea sus, te stimez pentru curajul tau si nu te lasa coplesit de acesti nemernici.