Cum mi-am ratat șansa de a sări în Piața Victoriei împreună cu Orban

Într-o perioadă în care pe toți parcă i-a apucat autodetonatul și autodenunțatul selectiv, comit și eu o oarecare mărturisire, infinit mai benignă decât efuziunile tardive ale vedetelor politice. Și o fac fiindcă mi se pare extrem de relevantă în actualul context, în care ies pe bandă rulantă aranjamentele/comenzile pentru arestări/condamnări

Poza mișcată a României electorale, bucăți de viață pe repede înainte. UPDATE: Băieții au dat totul, da’ scârbile și-au dorit mai mult victoria

Fiindcă n-am nici indicații de dat, nici politicieni de susținut, nici străbateri existențiale cu privire la soarta țărișoarei în urma votului de azi, o să mă limitez a consemna, detașat, frânturi din informațiile care-mi atrag atenția. După ce s-au sfâșiat de spaima absenteismului la vot, atleții deontologiei își smulg acum