Hai să fim interactivi. Telespectatorii întreabă, Tonomatul răspunde: beuşi, bre, consumatorule care eşti tu consumator, Santal nectar de gutui? Beui şi-mi plăcu. Fiindcă – dincolo de faptul că nu mă pot hidrata exclusiv cu sifonul sau minerala din şpriţul alb, rece, sec şi mult, că stric bunătate de emisiune – are un gust ce-mi stârneşte mie, hodorogului de 40 de ani lovit de criza existenţială a vieţii, nişte nostalgii de pe vremea când eram copil ferice. Sunt nostalgiile vacanţelor mele de puşti răsfăţat de Sinaia în Comarnicul vecin şi prieten, leagăn de tată ciutăcesc.
Unde curţile vecine ale bunicilor şi, respectiv, unchiului meu erau pline de pomi fructiferi. Printre care, aţi ghicit, şi gutui. Din care, pe vremea aia, nu se făcea nectar. Iar dacă unchiul Gică se sacrifica întru desăvârşirea şi consumul ţuicii de prune, verişorii Ciutaci se delectau cu gutuile de pe sobă. Sentimentul mâncătorului de gutui care am fost (şi am rămas) e contradictoriu. Nu era gustul meu preferat, dar nici nu mă puteam abţine. Chestie care mi se-ntâmplă şi azi, în zilele noastre, cum ar scrie povestitorul, când scap la cumpărături/băi de mulţime, pe monumentala autostradă suspendată Mărgeanului din rezidenţialul şi exclusivistul cartier bucureştean Rahova. Nu mă pot abţine de la cumpărat de gutui când ajung în aprozarul preferat. În definitiv, baia de mulţime fără gustul şi mirosul de gutuie e ca nunta fără lăutari şi bătaie pe bani între rudele mirilor.
Prefer prunele, din ele se face o Palinca excelenta pe-aici pe la mine prin Bihoren. Nu stiu daca din gutui se face palinca 🙂
:)))
au inceput reclamele sa inteleg ?
misto!
dar sa stii ca sunt unii care apeleaza la bai de multime fara savoare.
– Domnule presedinte , niste gutui pe baia asta de multime ?
– Doamna , hai sa lasam tatismele .
Si incasa omu’ si primii banuti. Multi inainte 😉
Mi-am făcut datoria şi am intrat şi eu pe Santal. 😉
Dulceaţa mea preferată este cea de gutui. 🙂
1- Din gutui se face si tuica
2- Citind titlul am tresaltat de bucurie crezand ca le-a trasnit unora prin cap sa dea in BOC cu gutui in loc de rosii.
Victore, dar “baile” din Moldova i-au placut lu Basescu?:)
Uite chiar voi cumpăra nectarul de gutui, imediat ce-ajung acasă. Contribuim și noi cum putem la tonomat…
Eşti fantastic! Pe cuvântul meu! N-ai linişte nici în vacanţă! Aşa ceva…
Baie de multime si miros de gutui.Sunteti un om norocos dacă,în zilele noastre,făcând o baie de multime mai simtiti un asemenea miros,sau ati rămas un nostalgic si vreti să simtiti asa.Se poate,dar blindându-te cu câteva Kg de gutui.Eu mă gândesc la faptul că,de exemplu,într-un troleibuz,înconjurat doar de 3-4 persoane,îti vine să cobori la prima,atât de tare miroase a transpiratie si a nespălat,cu toate nuantele sale.Să fie gradul de sărăcie,să fie educatia?Orice ar fi,este realitatea.Îmi pare rău că am fost nevoită să recurg la acest comentariu,dar mă doare sufletul pentrucă ne confruntăm cu această situatie în plină civilizatie.
trebuia sa pui bulina cu P (publicitate)
Comarnic, pentru mine, înseamnă certitudinea că mai am puţin până la Sinaia, atât de dragă mie. Dincolo de faptul că e(era?) Perla Carpaţilor, am mers încă din copilărie acolo, pentru că puteam să ajung cu trenul. Cum s-ar zice, “am deschis” ochii pe ea.
Acum merg cu maşina în multe alte locuri minunate din ţara asta, ce ne-a fost hărăzită, dar Sinaia rămâne prima dragoste.
Sper sa nu aflam intr-o zi ca esti algergic la gutui.
ma gandeam ca te relaxezi fara public si fara stiri, dar daca vrei sa interactionezi intreb si eu ca ultimul curios: ai baut si un sprit sau doar nectar???
Da’ nici o dulceata de gutui cu nuci printransa n-as refuza…
Da’ ce, gutuia nu-i leguma?
De ce e musai rosia o forma de protest democratic si gutuia sa nu fie?
Cam cum aratam noi facand trafic si marcand banutu’ la ciutac!
Mda…imi place Santal-ul. Sper ca nu alegi sa faci reclama la orice porcarie.
Gutui, asezate frumos pe raftul din camara (de la casa, cu temperatura constanta, nu panarama aia de camara de la apartamentul de bloc unde cind a prea cald, cind e prea frig…mmmmm… cu un miros imbietor de fruct proaspat… mi-ai trezit amintiri…. parca as fi fost Proust cu prajiturica 🙂
dc nu e Vorbe Grele diseara la A2 ?
Trebuie sa te luam in serios?
Nu stiu ce sa zic!
E ca lumea santalul asta!
Mai intreb o data – tre’ s’o luam de buna?
Astept raspuns!
de ce nu mai apari la sinteza zilei?
🙂
Nu scrii rau deloc , dar ma gandesc daca in sufletelu ala al tau de hodorog de 40 de ani mai si un pic de bunatate …e o vorba mare in popor ..cainele care latra nu musca si nici nu dai dovada cum ca ai invata ceva din ultimii 2 ani de cand faci emisiuni televizate ..
mi se intampla si mie citeodata sa-mi aduc aminte de diferite lucruri (nu meaparat mancare) cand simt un anumit miros. La mine toate amintirile (mai vechi de 10 ani) care-mi vin instanteneu in cap sint bazate pe un anumit miros (nu gust, nu imagine). Nu stiu daca-i normal (sau daca-s normal), dar asta este la mine. Cele mai placute amintiri, mai vechi de 20 de ani. Cele mai naspa, cele din ultimii ani.
🙂 Dom’le!!…si ce sensibil poti fi! Stiam eu!!!
Scuzati! In conditiile date nu ma mai da politetea p-afara, gandesc cu sufletul…:)
Un nou inceput.Tonomatul incepe sa dea roade! Chiar linistitoare povestioara. Voi cumpara si eu, de curiozitate.Doar sa fie o ocazie speciala, unde a pune Santal in mijlocul mesei da bine,ca nu e posirca acidulata.
Bravo echipei Santal. Voi bea in cinstea lor,pentru idee, si pentru Ciutacu.
Nu ar fi frumos, cand nu va mai fi Base presedinte, sa ne intalnim toti ciutatii din tara la un pahar de Santal de gutui,si,tot la fel, cu nostalgie, sa privim in urma cum am reusit sa rezistam ultimului mandat al lui base ca odinioara,incalziti iarna de focul din soba si invaluiti de aroma gutuilor puse la uscat?
Sa dea Domnul sa traiesc acest moment cat mai repede! Si, sa avem rabdare pana atunci, sa rezistam si sa le rezistam.Si uite asa, Santal de gutui va deveni simbolul rezistentei ciutacesti din tara asta.
Maaamaaa, ce le-am zis!
Fiecare dintre noi are gustul copilariei impregnant acolo,adanc,undeva,pt totdeauna.Avem mancaruri preferate,povesti preferate,desene preferate,filme,haine,melodii,parfumuri,etc.
Asta face parte din noi,oricat de rar ne-am aduce aminte.
Ce este tare trist pt mine,este cand acel iz,aroma este de negasit.Imi aduc aminte in copilarie,mama punea intre haine sapunuri FA verde.Era o manie cu deo FA verde,cu aroma pe care au copiat-o si cei de la Farmec-Cluj.Ei bine,de oriunde din lume as lua acest sapun FA verde,nu mai are acelasi miros,la fel si deo.
Oare asa este sau noi ne schimbam in timp,perceptiile noaste sufera modificari?Suntem oare aceiasi care am fost acum 20 de ani?Ma refer la esenta,traire,la ce ne defineste ca eu interior.
Super tare asocierea dintre baile de multime si gustul gutuii,care nu iti place,dar te atrage,iar dupa ce musti,ramai surprins….ori e prea dulce,ori seaca,ori acra.
Aha,deci au inceput “sponsorizarile” ???
Sa inteleg ca actiunea blog cu publicitate a demarat? Ceea ce era normal sa se intample intr-o tara care se vrea capitalista s-a intamplat. Dar in acelasi stil asi zice unic al lui Ciutacu. Legatura intre Santal cu gust de gutui si copilarie e nu numai plina de nostalgie dar si de nota sensibilitate dincolo de omul dur(?) de pe ecran. Asta mi-a adus aminte cat de dor mi-a fost de gutui int-o toamna si cand le-am descoperit la un magazin de la colt am cumparat si am mancat pana m-am saturat si nu mai puteam de bucurie. In doua saptamani ajungem acasa si o sa-l incerc si eu.
eu prefer apa de izvor; încă mai există undeva răsărit din adumbra coborârii dinspre poalele muntelui Retezat, la Mânăstirea Colţ; iar dacă zmeura sau căpşunile din grădina bunicilor mei s au copt atunci este clar că siropul face mai mult decât orice esenţă şi mireasmă a oricărui produs colorat-inventat de euri…
SAU cum aş putea să uit de laptele curat de la văcuţa bunicilor mei pe care până şi mâţele casei o aşteptau pe stâlpii de la poartă în amurg întocmai spre hrana cea de cu seară bine venită pentru somnul de mireasmă unică a fânaţului din puiag…
http://fanu.wordpress.com/2010/05/27/candva-scriam-despre-satul-bunicilor-mei/
Frate, sunt de acord sa mergi pe autostrada suspendata ca sa-ti cumperi gutui de la aprozarul preferat, dar vezi ca-i periculos. Vine viitura prezisa de Oprescu, aia care ajunge la etajul trei, si s-a zis si cu gutuile si cu sucul de gutui. Scuza-ma, am scris pt ca nu puteam sa rad singur de aberatiile lui Oprescu si nici nu vroiam sa nu-mi imaginez sucul de gutui. Sincer, cred ca-i ciudat. Cu gutuile ai atins o problema existentiala. Pe bune. Nu m-am gandit niciodata daca-mi plac sau nu, dar sunt de acord cu tine ca n-au voie sa lipseasca.
Draga Victore, cind ai crescut ciutac mai batrin nu te-a tentat sa faci o tuica din gutuiile alea?
Ti-a placut ce a facut Argentina la CM?:)
niciun comentariu pana acum? hmmmm…:) hai ca zic eu ca imi place si mie santal nectar de gutui:P despre co-plata vb mai incolo:)
Cum spui tu 🙂
eu prefer apa de izvor; încă mai există undeva răsărit din adumbra coborârii dinspre poalele muntelui Retezat, la Mânăstirea Colţ; iar dacă zmeura sau căpşunile din grădina bunicilor mei s au copt atunci este clar că siropul face mai mult decât orice esenţă şi mireasmă a oricărui produs colorat-inventat de euri…
SAU cum aş putea să uit de laptele curat de la văcuţa bunicilor mei pe care până şi mâţele casei o aşteptau pe stâlpii de la poartă în amurg întocmai spre hrana cea de cu seară bine venită pentru somnul de mireasmă unică a fânaţului din puiag…
asa, cred ca fiecare avem cate o chestie din asta. la mine sunt piersicile, sa fie neaparat bine coapte si moi. de trec prin piata in perioada aia ala sunt nu ma pot abtine, na )))
E foarte reuşit într-adevăr Santalul.Mie îmi place soiul acela de gutui fără puf şi ceva mai zemoase iar la “mirosul copilăriei” îl adaug şi pe cel al merelor coapte laolaltă cu gutuile pe plita lu’ mam’mare,odată cu moleşeala dată de căldura focului şi mirosului de lemn ars…şi-mi vine de fiecare dată să recitesc “La Medeleni”.Deh,nostalgii!
buna,
chiar a aparut santal de gutui? ca eu nu l am vazut in galantar inca si sincera sa fiu nu prea cumpar santal din motive lesne de inteles, cat despre copilaria noastra intotdeauna v om fi nostalgici la vacantele petrecute la bunici la tara cu fructe(corcoduse, dude) de care copii nostrii sigur nu au auzit.Sper sa aveti o vacanta frumoasa si linistita pt.ca eu iara m am incarcat negativ cand vad cata tristete e in tara, acum a mai cazut si avionul ala in care au murit atatia oameni.Am fost solidara la campania voastra, asa sa stii ca ai cititori care raspund pozitiv la greutatiile semenilor nostri.dana
Hei, hei, ce inceput frumos de zi mi-ai facut cu gutuile astea, fie ele si-n Santal. Nu-i asa ca-ti face si tie bine sa mai lasi raul, relele si raii deoparte? Chiar a fost delicios postul asta, atat de delicios ca na, m-ai facut chiar sa si comentez! 🙂
O zi cu aroma de gutui! 🙂
De la nostalgia vacantelor de odinioara, de la culesul gutuilor, iata va acum intr-o ‘vacanta ‘ linistita, inundata de soare, de voie buna, fara baie de multime dar cu nectarul de gutui Santal
in mana. Nici o vacanta fara gust si miros de gutui. Concediu placut.
Sucu’ nu stiu cum e, mie imi place ala de portocale rosii de Sicilia, tare bun. La fel patesc si eu cu gutuile, in principiu nu le sufar, dar cand imi vad prietena cu ce pofta le mananca, rontai si eu, chit ca sunt innecacioase si abia se duc pe gat in jos. Cand eram mic, imi placeau merele coapte pe soba si merele degerate sau inghetate in beci, d’alea ai mancat? Reclama e de bun simt, nu deranjeaza, keep up!
tu faci reclama, badea antireclama :))
Gutui gutui Victore dar chiar asa goale?Pai in ce se macereaza?
:)) “ciutacesc”, “Ciutaci”… suna ca o dinastie.
Buna ziua,
Sunt multe nostalgii ale copilariei…Mi-e dor de mirosul de gutui,pe care il resimteam iarna,cand pastram gutuile pe sifonier sau pe pervazul ferestrei;te imbiau la o dulceata sau mai ales la savurarea unei peltele, delicioasa…Nu beam nectar atunci;faceam dimineata un ceai de frunze de gutui uscate toamna, si era nemaipomenit.
Mi-ati facut dor de toate astea si sper sa gasesc gutui de-ale noastre toamna asta(gutuii nu prea au rod in acest an),sa fac bunataturi pentru iarna;am sa prepar si frunze pentru ceai,dar pana atunci o sa gust nectarul Santal.
Va dau si reteta pentru peltea :
Ingrediente: 1 kg gutui, 1 kg zahar, 1 l zeama in care au fiert gutuile , vanilie.
Mod de preparare: Aceasta peltea se poate face din gutui intregi sau numai din cojile si mijlocul lor care au ramas de la alte preparate (dulceata etc.).Aceasta parte din fruct (mijlocul cu simburii care contin mai multa pectina), fiind foarte tare, niciodata nu se intrebuinteaza pentru altceva; de aceea, este pacat sa se arunce, ori de cite ori, se iveste ocazia, deoarece se poate folosi la prepararea unui jeleu gustos.Pentru a obtine culoarea roz se pune la 1 kg gutui, 1 kg mere rosii ionatan sau alte mere cu coaja rosie.Gutuile se lasa sa se ingalbeneasca bine, dupa ce s-au cules; apoi, se sterg de praful de pe ele, se spala si se taie in felii impreuna cu coaja si simburii; la fel si merele rosii.Se fierb impreuna, intr-o oala smaltuita, cu apa rece (care sa depaseasca nivelul lor cu 3-4 cm) si se lasa pina cind se moaie bine, fara sa se amestece, ca sa nu se tulbure zeama.Dupa aceea, se desarta intr-o strecuratoare pe care s-a asezat un servet dublu din tifon, cu un strat subtire de vata deasupra.Lichidul rezultat se cintareste.La 1 l lichid se pune 1 kg zahar.Sucul si zaharul se amesteca in cratita de dulceata si se lasa sa fiarba pina cind se leaga ca pentru serbet.Aceasta peltea se poate servi cu lingurita intr-un pahar cu apa ca si serbetul (fara sa cada de pe lingurita). Se poate lega mai putin, numai ca pentru dulceata (se incearca si aceasta ridicind lingura vertical si lasind ultima picatura sa cad pe marginea unei farfurii, ca o margea fara sa alunece, sau se ridica lingura, pe latul ei si vor cadea deodata 3 picaturi de sirop bine legat, una linga alta).Aceasta peltea se va inchega numai ca o piftie moale, si se va folosi pentru tarte, budinci, gris si orez cu lapte etc.Dupa ce este gata, jeleul se pune fierbinte in borcanele asezate pe o placa din metal sau pe doua cutite cu miner din metal; se lasa sa se raceasca, apoi, borcanele se leaga.Se va gelifica in borcan, mai mult sau mai putin, dupa cit a fost de legat.
Cu respect,
IoanaP
Ar fi interesant daca s-ar putea publica si “mercurialul link-urilor”.
Oricum, gutuia m-a facut atent. A fost aleasa inspirat.
nu stiu ce au oamenii astia cu tine. Eu zic merci de recomandare. Chiar am baut acum cateva saptamani si e GENIAL! asa ca bravo ca alegi sa faci reclama la produse de calitate. Daca ear la orice alta marca, m-ar fi deranjat profund….dar asa…zic doar Bravo. Cred ca Santal e de departe cea mai buna marca de suc de pe piata romaneasca!
Nostalgic…