Asta nu (mai) e țara mea

vorbe-grele

Nu mai simt că aș aparține acestei țări. O țară care pleacă la culcare cu un președinte și se trezește cu altul. O țară unde alegerile se câștigă cu autobuzul și cu heblul tras, o țară unde votul meu e egal cu al celui care primește 10-15 euro sau o

Sorin Vântu e negustor, nu înger pe dric

vorbe-grele

Terminaţi dracului cu demonizarea lui Vântu! Omul ăsta este negustor. Cumpără ieftin şi vinde scump; orice, de la active şi titluri de valoare cu potenţial de profit, până la conştiinţe care-i pot aduce (prin manipulare) valoare adăugată. Nu s-a cerut pictat angelic în biserică, nici când a spoliat o armată

Două momente, un singur președinte

vorbe-grele

Geoană nu are absolut nici o scuză că, în condiții de anormalitate scelerată, s-a găsit el să facă pe deșteptul și să se ducă-n crucea nopții premergătoare dezbaterii la Vântu acasă. Când știi că Băsescu te așteaptă la prima cotitură, a-i da benevol muniție e echivalent cu a te autodetona.

Unul rămâne întotdeauna singur…

vorbe-grele

Azi e ziua marii dezbateri televizate Băsescu-Geoană. În istoria noastră recentă, ultima înfruntare între candidaţii la preşedinţie se petrece într-o zi (oricare ar fi aceea) în care mai toţi nevorbiţii şi nescrişii simt nevoia să fie decisivi. Nu mai contează ce au de spus candidaţii, ci doar ca lumea să

Dragă Crine, felicitări! Am fost dobitoc

vorbe-grele

Voi folosi adresarea directă, din obișnuință, pentru ultima oară-n spațiul public. Încep prin a te felicita. Am și de ce. Ai obținut, la finele unei campanii în care te-ai bătut până-n ultima clipă, cel mai bun rezultat postrevoluționar al liberalilor. Voi continua. Știu că nu-ți va plăcea. Dar cred că merită

Da, e Crin. Fiindcă nu e Sorin…

vorbe-grele

Aveam de onorat o promisiune și de perpetuat o tradiție. În lumea ipocrită în care ziaristul trebuie să se dea bățos de imparțial, îmi anunț favoritul electoral. O fac înaintea primului tur de scrutin, nu joc la două capete. E vorba de oameni, nu de partide. La locale am anunțat

De aici vin furia şi disperarea sistemului

vorbe-grele

...fiindcă oamenii simt că le fuge pământul de sub picioare. Şi li se năruie sistemul. Fac orice, se agaţă cu dinţii, fac gesturi disperate. Vor să-şi prăbuşească deliberat guvernul prin mizeria aia de asumare a răspunderii pe legea pensiilor, să dizolve asimetricu' Parlamentul, să pună de anticipate. Şi să-şi facă,

Tocăniţă: procente, prostie, neputinţă

vorbe-grele

Dincolo de poziţia fatalistă a lu' Badea, la care eu nu subscriu, într-un punct are dreptate: oponenţii politici ai lui Băsescu ar face bine să presteze şi ei ceva în sensul convingerii poporului suveran că tiranu' trebuie dat jos cu orice preţ. Întrebare de profan în ale calculelor electorale: Mircea Geoană