Ţara care-i aşteaptă în sânul ei pe Mihai Necolaiciuc, Nicolae Popa şi Dinel Staicu are nevoie de un personaj detestabil proaspăt. Şi i s-a oferit: Victor Ciutacu. Un cetăţean român care a luat casa de la gura handicapaţilor, ologilor şi martirilor. Câteva precizări.
– Ciutacu n-a luat, a închiriat de la stat, legal, acum 11 ani, o locuinţă socială, de 66 metri pătraţi, în hulitul cartier bucureştean Rahova.
– Ciutacu a îndeplinit, acum 12 ani, când şi-a depus, legal, dosarul, toate condiţiile prevăzute de lege pentru repartiţia unei locuinţe din fondul locativ de stat; exact ca alte milioane de cetăţeni români. Şi a primit o repartiţie legală. De locuinţă socială, fiindcă, deşi îndeplinea şi condiţiile legale de a putea primi o locuinţă pe care o putea cumpăra legal în rate de la stat, Municipalitatea nu avea la dispoziţie.
– Băsescu, primar general al Capitalei, a dispus, în 2000, sub semnătură proprie, verificarea legalităţii repartiţiei lui Ciutacu. Răspunsul primit a fost că repartiţia a fost dată cu respectarea tuturor prevederilor legale. Pe cale de consecinţă, în urma confirmării legalităţii repartiţiei, direcţia generală de specialitate a Primăriei a încheiat cu Ciutacu, acum 11 ani, un contract legal de închiriere. Pe care Ciutacu l-a respectat până la ultima literă.
– Ciutacu a anunţat autoritatea locală, în conformitate cu prevederile legii, atunci când familia lui a depăşit plafonul de câştiguri lunare pentru păstrarea statutului social (neactualizat prin lege de la începutul anilor 2000), că nu se mai încadrează în sumă. Conform legii, după acest anunţ, autoritatea locală trebuie să pună la dispoziţia chiriaşului, la schimb, un al spaţiu de locuit echivalent (cu alt statut) sau să-l taxeze pe acesta cu suma legală maximă pentru chirie. Dată fiind criza de locuinţe, Ciutacu a fost taxat, de atunci, cu chiria maximă, 1,284 milioane lei vechi pe lună şi nu i s-a oferit, nici până în ziua de azi, la schimb, aşa cum scrie în lege, un alt spaţiu de locuit. Cuantumul chiriei nu Ciutacu l-a stabilit, ci legea. Ciutacu a plătit-o.
– Contractul lui Ciutacu, la fel ca acelea ale câtorva sute de chiriaşi din Bucureşti (mii în toată ţara) a fost, de atunci, prelungit legal în mandatele a doi primari generali, Videanu şi Oprescu. Fără ca Ciutacu să beneficieze de vreo favoare. Ciutacu e-n relaţii proaste cu Băsescu, neutre cu Videanu şi bune cu Oprescu. Stare de fapt care nu i-a produs prejudicii, dar nici nu i-a adus avantaje.
– Ciutacu face parte dintr-o asociaţie de locatari care a cerut Primăriei Capitalei şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti să schimbe, aşa cum au făcut legal şi în cazul altor ansambluri locative (Bulevardul Unirii, Nerva Traian, Dristor etc.), destinaţia apartamentelor, astfel încât să le poată cumpăra, legal, în rate şi să genereze venituri Municipalităţii. Din motive nepublice, solicitarea oficială a asociaţiei a fost scoasă de două ori de pe ordinea de zi a şedinţelor CGMB. Iar Ciutacu n-a făcut trafic de influenţă ca să bage pe sub mână hotărârea la aprobat. Ci a aşteptat, legal, la fel ca şi vecinii lui, un răspuns pozitiv. Care n-a venit şi e greu de crezut că ar putea să vină acum.
– Lui Ciutacu i s-au publicat, încălcându-se legea, amănunte private din viaţă care intră sub protecţia legii datelor cu caracter personal. Şi i se hărţuiesc vecinii. Care n-au nici o vină că locuiesc în acelaşi bloc cu el şi nici măcar n-au vreun beneficiu de pe seama ilustrei vecinătăţi.
– Ciutacu nu a luat nimic de la nimeni. A încheiat legal un contract şi a plătit maximul de sumă pe care Municipalitatea îl putea încasa legal. Ciutacu nu are nici puterea, nici funcţia necesară să-şi aprobe, de unul singur (au mai existat precedente pe care autorităţile judiciare le-au considerat legale), repartiţia unei alte locuinţe, pe care ulterior să o cumpere. Aşa cum îi permite legea. Deci aşteaptă şi până atunci îşi respectă contractul legal de închiriere.